* Cei peste 2.000 de corodeni plecaţi la muncă în Italia au început să strângă punga din cauza recesiunii economice din Peninsulă * Asta se vede şi în satele comunei natale: construcţia impozantelor vile a îngheţat * Totuşi, „italienii” nu vor să se întoarcă în ţară * „Cei mai mulţi le-au transmis rudelor din ţară că scumpirea vieţii din străinătate nu le mai permite să strângă bani, dar că nu se întorc”, spune primarul Vasile Cârjeu *
Un lucru e sigur: Corodul este comuna cu cea mai mare rată a exportului de forţă de muncă din judeţul Galaţi. În cele patru sate aparţinătoare (Corod, Blânzi, Cărăpceşti şi Brătuleşti) sunt înregistraţi, potrivit datelor oficiale, 7.943 de locuitori, însă peste 2.000 dintre ei ajung doar de două-trei ori pe an în locul pe care-l numesc (şi-l simt) „acasă”. În rest, sunt la muncă în Italia, a doua lor patrie.
Unul din patru corodeni munceşte în Italia
Potrivit actelor înregistrate oficial, 1.147 de corodeni sunt plecaţi cu acte în regulă la muncă în străinătate. Asta înseamnă ceva mai mult de unul din opt locuitori. Există şi câteva sute de persoane care au luat calea strănătăţii sub acoperirea de turist, însă câştigă o bucată de pâine muncind „la negru”. Asta duce numărul „italienilor” din Corod la peste 2.000. Adică la o proporţie de unul din patru locuitori.
Partea realmente interesantă este că forţa de muncă activă e pe cale de dispariţie la Corod. Conform ultimului recensământ, populaţia activă din cele patru sate ale comunei numără aproape 5.300 de persoane, restul locuitorilor fiind fie sub 16 ani, fie peste vârsta de pensionare. Din cei 5.300, peste 2.000 sunt plecaţi, deci aproape jumătate dintre cei care pot munci. Nici nu-i de mirare că în zonă e criză de forţă de muncă.
După câte ne-a spus primarul Vasile Cârjeu, faptul că multă lume este plecată „afară” a marcat profund piaţa locală a muncii. „Găseşti foarte greu mână de lucru, atât pentru lucrările necalificate - mai ales la câmp -, cât şi pentru cele pretenţioase, care cer o calificare. Dacă ai noştri au ajuns să muncească pentru italieni, pentru treburile locale e nevoie de multe ori să «importăm» lucrători din alte sate, dar şi aceştia sunt tot mai greu de găsit”, spune primarul.
„În Italia s-a cam «spurcat» treaba”...
Primarul Cârjeu ne-a spus că are mai multe rude plecate la muncă în străinătate şi că acestea l-au informat că în Italia treburile merg din ce în ce mai prost.
„Nu doar rudele mele sunt în această situaţie. Toată lumea are probleme, mai mari sau mai mici. Sunt scumpiri foarte mari la chirii, la transport, la alimente. Iar salariile stau pe loc sau chiar sunt în scădere. În aceste condiţii, mulţi nu mai reuşesc să strângă bani pentru a trimite în ţară. De-abia adună cât să se întreţină pe ei”, spune primarul.
Afirmaţia acestuia se confirmă chiar şi numai dacă traversezi comuna pe şoseaua principală. Sunt peste o sută de vile neterminate, însă de-abia la două se lucra în ziua vizitei noastre în comună, deşi vremea era superbă. În rest, lucrări în conservare care, probabil, vor fi continuate după ce va trece criza.
Şi numărul de autorizaţii de construire s-a redus. În primele patru luni din 2009 sunt de zece ori mai puţine faţă de aceaşi perioadă din 2005. De la 21 s-a ajuns la numai două.
Nici la multele magazine de materiale de construcţie din comună nu mai este aglomeraţia de altădată. De fapt, muşteriii sunt foarte rari. „Nu prea mai are lumea bani”, spun, cu regret în glas, vânzătorii.
Mirajul străinătăţii rămâne, totuşi, valabil
Din câte ştie primarul de la Corod, din cei peste 2.000 de corodeni plecaţi să-şi încerce norocul în Italia, doar câţiva s-au întors în sat speriaţi de criza economică. „Nici ăştia nu stau cu mâinile în sân. Cei mai mulţi au adus utilaje pentru construcţii: buldozere, wole, excavatoare. Avem peste 100 de astfel de utilaje în comună, care fac bani pe şantierele din judeţ”, declară Vasile Cârjeu.
Ceilalţi, rămân în continuare „pe baricade”, în speranţa unor vremuri mai bune. „Ce să facă aici, domnule, dacă se întorc? Din munca pământului nu se câştigă mare lucru, iar locuri de muncă bine plătite de unde?! Nu lasă nimeni un salariu de o mie de euro pentru unul de două sute. Chiar dacă din mia aceea de euro câştigată în străinătăţuri se cheltuie 600 pe mâncare şi cazare, tot mai rămân 400 de euro în portofel. Deci tot e mai bine decât în România”, concluzionează primarul, care, înainte de a intra în administraţie (două mandate de primar şi unul de vice), a fost şi el „italian”, vreo doi ani.
Explicaţii:
Foto 1: La marea majoritate a vilelor noi lucrările au fost oprite din cauza crizei
Foto 2: Magazinele de materiale de construcţie nu mai au succesul din anii trecuţi
Foto 3: Primarul Vasile Cârjeu crede că „italienii” nu se întorc prea curând, în ciuda crizei
