Panariţiul este o formă de infecţie frecvent întâlnită şi relativ uşor de contractat. De cele mai multe ori, apare ca o inflamaţie de culoare roşie a pielii din jurul unghiilor, la nivelul degetelor mâinii.
Cauzele care determină afecţiunea sunt multiple, iar uneori, în lipsa tratamentului adecvat, se poate ajunge chiar la complicaţii grave. Cel mai bine ar fi, deci, să cereţi sfatul medicului de familie sau pe al celui dermatolog înainte de a apela la automedicaţie.
Cauze şi factori de risc
Pe de o parte, panariţiul poate fi cauzat de stafilococi, streptococi sau alte bacterii care pătrund sub piele prin intermediul unei înţepături sau a unei zgârieturi. Prevenţia, în asemenea situaţii, este greu de făcut, mai ales în cazul persoanelor ale căror mâini vin în permanenţă, prin natura meseriei, în contact cu obiecte abrazive, cu aşchii, cu substanţe care deteriorează pielea etc. O soluţie ar putea fi protejarea mâinilor cu mănuşi.
Expuşi riscului de a face panariţiu sunt însă şi copii mici care îşi sug degetul, dar şi femeile care îşi fac manichiura la salon - în cazul în care manichiuristele nu sterilizează suficient de bine instrumentele sau nu lucrează corect. Tot printre factori de risc se numără ticul unor pacienţi de a-şi smulge cuticula - pieliţa care protejează unghia.
Nu neglijaţi faptul că detergenţii foarte agresivi cu pielea pot macera în scurt timp această pieliţă, permiţând astfel apariţia panariţiului. Un efect asemănător poate avea şi menţinerea mâinilor în apă, timp îndelungat.
Simptome şi posibile complicaţii
De regulă, atunci când panariţiul atinge stadiul acut, degetul se înroşeşte, se umflă uşor şi este dureros la atingere. Deasupra unghiei se poate forma un abces.
Dacă nu este tratat la timp, panariţiul poate duce chiar la apariţiei artritei septice. În plus, odată cronicizată afecţiunea, bolnavul va vedea cum cuticula sa se va retrage de pe unghie.
Cele mai expuse complicaţiilor sunt persoanele care suferă deja de alte boli cronice şi care au o imunitate scăzută. Un panariţiu neglijat poate duce chiar la pierderea degetului, iar infecţia se poate extinde, afectând osul sau tendoanele.
Tratamentul trebuie recomandat de medic
Se pot aplica, pe suprafaţa afectată, comprese cu rivanol sau albastru de metil. Se poate recurge la aplicare cremelor cu efect antibiotic, iar în cazurile ceva mai grave, chiar la administrarea antibioticelor orale.
Uneori, dacă afecţiunea a fost neglijată timp îndelungat, intervenţia chirurgicală locală nu poate fi evitată.
