* Cei mai mulţi dintre sinucigaşi sunt bărbaţi * Spânzurarea este tehnica folosită cel mai des * În România există un număr de telefon gratuit unde persoanele cu gânduri suicidare pot suna pentru consiliere de specialitate
Perpetuarea omenirii de-a lungul timpului se explică prin faptul că cei mai mulţi dintre indivizi au considerat că există suficiente motive pentru a trăi. Sunt totuşi şi persoane care decid, într-un moment al existenţei lor, să renunţe în mod voluntar la viaţă. Zeci de astfel de cazuri au loc şi la Galaţi în fiecare an. Deşi sinuciderile fură anual mai mulţi gălăţeni decât o fac diabetul sau boala Alzheimer, problema suicidului este trecută mai mereu sub tăcere.
Suntem cu 70.000 mai puţini decât înainte de Revoluţie, dar ne omorâm în acelaşi ritm
Aproape 2.300 de gălăţeni s-au sinucis în ultimele trei decenii, adică o medie de 76 de persoane pe an. În 2014, în mod identic cu anul 2013, datele Serviciului de Medicină Legală arată că 75 de persoane au ales această cale extremă. Analizând datele pentru fiecare an în parte, vedem că în 1984 au fost semnalate 74 de decese prin sinucidere. Chiar dacă la prima vedere cifrele par asemănătoare, incidenţa acestui comportament a crescut în ultimele trei decenii. Acest lucru deoarece în 1984 judeţul Galaţi număra peste 600.000 de locuitori, cu aproape 70.000 mai mulţi decât în prezent.
Cei mai "negri" ani
"Citind" printre cifre, sare în ochi faptul că perioadele marcate de schimbări sociale majore au o influenţă clară asupra graficului sinuciderilor. În 1990, adică imediat după căderea oficială a regimului comunist, numai 44 de gălăţeni voluntar pe drumul fără întoarcere. Perioadele cele mai întunecate pentru gălăţeni par a fi anii 2002 şi 2003, atunci când au fost înregistrate 115 şi, respectiv, 124 de sinucideri, multe peste media anuală.
Bărbaţii, mai predispuşi
Din cele aproximativ 800 de sinucideri înregistrate la Galaţi în ultimul deceniu, aproape 700 au fost săvârşite de bărbaţi. Lucrurile se prezintă în mod similar şi în celelalte judeţe din ţară. De altfel, aceasta pare să fie un tipar global. Metodele "hard" alese de bărbaţi nu dau greş de cele mai multe ori, în timp ce metodele la care recurg femeile sunt mortale în mai puţine cazuri. Astfel, în timp ce majoritatea sinucigaşilor sunt bărbaţi, cele mai multe tentative le aparţin femeilor. Psihologii spun că alegerea unor metode "soft" are de multe ori un substrat psihologic demonstrativ, persoana în cauză încercând astfel să atragă atenţia asupra sa.
Conservatori în metoda aleasă
Dintre cei 75 de gălăţeni care s-au sinucis anul trecut, 70 s-au spânzurat. Alţi doi s-au aruncat de la înălţime, în vreme ce în trei cazuri medicii legişti au ajuns la concluzia că moartea a fost cauzată de intoxicaţii cu medicamente sau cu diverse substanţe otrăvitoare. Faţă de anii anteriori, în 2014 nu au fost semnalate sinucideri prin împuşcare, înec, tăiere de vene sau tragedii rutiere produse intenţionat.
Vârsta cu probleme
Cei mai mulţi sinucigaşi înregistraţi în perioada 2004-2008 aveau între 45 şi 54 de ani. Din 2009 până la sfârşitul lui 2014, excepţie făcând anul 2001, vârsta cea mai predispozantă s-a dovedit a fi în intervalul 55-64 de ani. Acest lucru înseamnă că o bună parte dintre gălăţenii care în 2008 nu împliniseră încă 55 de ani, au trecut, din 2009 şi până în prezent, în următoarea categorie de vârstă (55-64 de ani). Dacă luăm în calcul doar aceste coordonate, gălăţenii născuţi între anii 1954 şi 1959 par a fi cei mai predispuşi. Experienţa a arătat însă că sinucigaşii provin din aproape toate categoriile de vârstă. Bătrâneţea şi singurătatea par a fi doi factori care cresc totuşi acest risc.
Ce spun specialiştii
Medicii specialişti spun că depresia majoră, alte boli psihice grave, precum şi situaţiile dificile din viaţa unei persoane (cum sunt neajunsurile financiare sau problemele în viaţa de cuplu - n.r.) pot duce la astfel de deznodăminte. "Depresia majoră este principala cauză de suicid. Este o afecţiune psihiatrică gravă care, din păcate, în societatea noastră nu este tratată ca o boală. Din teama de a nu fi etichetaţi drept «nebuni», numeroşi pacienţi aleg să lupte singuri cu boala, bătălie care nu de puţine ori are urmări tragice. Depresia majoră nu e cauzată de factori din mediul extern, ci de motive care ţin strict de pacient. Bineînţeles, greutăţile care apar în mod neprevăzut pot duce la grăbirea apariţiei unei sinucideri”, a explicat dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru.
Cum putem preveni suicidul
Pe internet există numeroase resurse în limbile română cu sfaturi pentru a preveni suicidul. Unul dintre cele interesante astfel de site-uri este www.antisuicid.com, pagină administrată de Asociaţia Română de Prevenţie a Suicidului. Pentru persoanele care au avut sau au gânduri sinucigaşe, există şi un număr de telefon gratuit, pus la dispoziţie de această asociaţie. Numărul este 0800.801.200, apelabil din orice reţea între orele 19,00 şi 8,00 dimineaţa.
Istoria sinuciderii
La editura Humanitas a apărut, în anul 2012, volumul "Istoria sinuciderii", scris de autorul francez Georges Minois. "Dacă în Evul Mediu sinuciderea trecea drept o insultă adusă lui Dumnezeu, sinucigaşii având parte de o simbolică, dar macabră execuţie postumă, după Renaştere termenii noi în care s-a pus problema liberului arbitru şi criza valorilor tradiţionale au pus sub semnul întrebării interdicţia creştină a suicidului. Sub efectul mentalităţii permisive a ultimelor secole, moartea voluntară avea să-şi piardă caracteristica sa de culpă, fără să capete însă vreo aprobare oficială", se arată în prefaţa volumului.
