- a declarat în exclusivitate pentru „Viaţa liberă” eurodeputata Monica Macovei, membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European
În condiţiile în care, sub o formă sau alta, „criza refugiaţilor nu va ocoli pe nimeni”, după cum declara pentru „Viaţa liberă” prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Galaţiul este pregătit să asigure, prin Centrul de Cazare a Solicitanţilor de Azil, locuri pentru 250 de refugiaţi, locuri ce ar putea fi suplimentate cu încă alTe câteva sute, în caz de necesitate. După cum se ştie, România ar urma să asigure condiţii de preluare a 6.351 de persoane. Până atunci, însă, una dintre cele mai spinoase probleme la nivel european este cea de a controla şi tria valurile de imigranţi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care se revarsă asupra Europei.
Etapele planului de gestionare a fluxurilor de imigranţi prin zona Balcanilor au fost stabilite la minisummitul de urgenţă desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles, întâlnire la care au participat reprezentanţii a 11 state, printre care şi România. Creşterea capacităţii de primire şi triere, schimbul de informaţii privind circulaţia migranţilor, intensificarea eforturilor de repatriere a persoanelor care nu au nevoie de protecţie internaţională, sprijin financiar şi intensificarea operaţiunilor pe mare împotriva traficului de persoane sunt câteva din elementele planului de acţiune stabilit la summit.
Dincolo însă de planurile la nivel internaţional, autorităţile publice mai au o problemă în a gestiona în plan intern problema migraţiei, inclusiv în a răspunde îngrijorării tot mai evidente manifestate faţă de acest fenomen în statele din spaţiul comunitar, fie ele aflate sau nu în calea valurilor de migraţie. Ultimul Eurobarometru privind securitatea internă a relevat că, în comparaţie cu anul 2011, aproape jumătate din cetăţenii europeni au identificat terorismul drept cea mai importantă provocare la adresa UE, mai mare chiar decât criza economică! Mai mult, au crescut foarte mult îngrijorările legate de extremismul religios, iar două treimi dintre respondenţi consideră că ameninţarea teroristă va lua amploare în următorii trei ani. Prin urmare, impactul migraţiei la nivelul societăţii trebuie analizat în profunzime, iar potenţialele efecte negative trebuie anticipate şi, pe cât posibil, atenuate.
Solidaritatea şi paradoxul toleranţei
În acest context, eurodeputata Monica Macovei (Foto, de Ovidiu Amălinei), membră a Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, a declarat pentru ziarul „Viaţa liberă” că gestionarea problemei refugiaţilor ridică atât probleme de securitate, cât şi unele ce ţin de relaţionarea între culturi diferite şi acceptarea regulilor ce guvernează societatea din ţările europeane.
Desigur, în ceea ce priveşte riscurile de securitate, cele mai mari probleme sunt ridicate de riscul infiltrării printre refugiaţi a unor simpatizanţi sau membri ai reţelelor teroriste.
"Vă daţi seama că, dacă din lumea musulmană vin membri ISIS sub acoperirea de refugiaţi, atunci riscul este mare. Aici, serviciile de informaţii trebuie să-şi facă treaba: aceste persoane trebuie verificate, amprentate, triate, pentru că trebuie făcută o diferenţă între refugiaţii care au fugit din calea războaielor sau persecuţiilor, imigranţii economici şi acele persoane care pot reprezenta o potenţială ameninţare", a arătat Monica Macovei.
O altă realitate de care trebuie să se ţină cont este, în opinia europarlamentarei, tendinţa de enclavizare a comunităţii musulmane, manifestată deja în ţări care au experimentat deja primirea unui număr mare imigranţi proveniţi din ţări islamice. O problemă este şi intoleranţa de care unii dintre membrii comunităţii musulmane ajung să dea dovadă faţă de societatea care i-a acceptat şi a încercat să îi integreze.
"Putem vorbi aici de un paradox al toleranţei. Cultura europeană este o cultură bogată, a primit oameni de peste tot din lume. Dar cultura musulmană, am văzut în zeci de ani, nu se adaptează societăţii în care vine şi are tendinţa să se izoleze printr-un soi de lipsă de relaţionare sau intoleranţă faţă de ceilalţi. Iar când o cultură tolerantă precum cea europeană tolerează o cultură… intolerantă, există riscul ca această cultură intolerantă să distrugă toleranţa din societatea noastră. Deci, haideţi să ne gândim la asta. Dacă numărul celor intoleranţi este mic, atunci putem rezista, dar trebuie să fim conştienţi de asta. Dacă numărul este foarte mare, riscul este mare", a explicat eurodeputata.
Ce putem face în această situaţie, pentru a proteja şi societatea europeană, dar şi pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de protecţie? "Nu putem fi indiferenţi faţă de necazurile semenilor noştri, dar cine vrea în Europa trebuie să respecte regulile europene. În cazul de faţă, tendinţa în UE este de a da dovadă de solidaritate cu aceşti refugiaţi, de a-i ajuta acum, când au nevoie, dar în final ei ar trebui să fie relocaţi în ţările sigure, precum unele din ţările arabe, cu care împărtăşesc acelaşi mod de viaţă, aceleaşi tradiţii, aceeaşi cultură. Aşa ar fi firesc şi s-ar facilita reintegrarea într-o cultură sau comunitate cărora spiritual le aparţin", a mai arătat eurodeputata Monica Macovei.
Soluţii pe timp de criză
Chiar dacă, în ultimele săptămâni, s-au conturat o serie de acţiuni concrete în gestionarea crizei refugiaţilor, Europa este încă departe de a fi găsit o soluţie ideală. Cel mai important pas pare a fi, totuşi, acela că s-a depăşit stadiul în care statele UE aplicau principiul „scapă cine poate” şi care ameninţa să producă o ruptură iremediabilă în interiorul spaţiului comunitar. O butadă care circulă în instituţiile europene spune că „UE a reuşit să lucreze cel mai bine în situaţii de criză”. Acum avem parte de o criză a refugiaţilor fără precedent. Ar fi momentul potrivit, aşadar, ca UE să-şi definească şi mai bine identitatea, principiile şi ce înseamnă, la modul concret, unitatea în diversitate.
Sursa foto: evz.ro
