Cei aproape 130.000 de fumători gălăţeni consumă fiecare, anual, aproximativ opt kilograme de tutun
Aflaţi în fruntea Europei la fumat, românii sunt la coada clasamentului când vine vorba de producţia de tutun
Mai bine de jumătate din banii daţi pe ţigări se duc la stat, însă investiţiile în domeniu lipsesc
Conform datelor pe care le prezintă Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun, gălăţenii scot din buzunare în fiecare an aproximativ 150.000.000 de euro pentru ţigări. Suma este, însă, una estimativă, având în vedere că piaţa neagră a ţigărilor este încă în floare în oraşul nostru şi că, zilnic, sunt sute, dacă nu mii de gălăţeni care preferă să cumpere ţigările date "pe sub mână" de contrabandişti, în dauna celor din magazin.
Statistic, românii sunt printre cei mai înrăiţi fumători din Europa, cu 2,1 kilograme de tutun pe cap de locuitor, anual. Sorina Irimie, coordonator proiect la Global Adult Tobacco Survey şi Global Youth Tobacco Survey, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, declara la începutul anului 2015: "Cu o medie de 24,3 la sută a prevalenţei fumatului zilnic, România se plasează la nivelul mediei de 23 la sută a UE. Încă se fumează mult, dar tendința este de scădere a prevalenței fumatului. Cea mai importantă scădere s-a înregistrat după 2010, când au fost introduse cele mai mari creşteri de taxe pentru produsele din tutun. Unde stăm noi cel mai rău comparativ cu alte ţțări este la expunerea la fumul de ţigară ambiental, aşa-numitul fumat pasiv, pentru că avem o legislaţie care încă este permisivă, nu avem încă o interzicere completă a fumatului în spațiul public (inclusiv baruri, restaurante). Chiar dacă legislaţia actuală stipulează că trebuie să existe locuri special amenajate pentru fumat, ea nu este corect aplicată, ducând la o expunere mult mai mare la fumul de ţigară ambiental, comparativ cu ţările care au adoptat deja legislaţia "smoke free", la care sperăm să ne aliniem şi noi cât de curând, conform recomandărilor Comisiei Europene".
Cât se fumează la Galaţi
Tot din punct de vedere statistic, unul din patru români fumează, iar acest lucru indică faptul că, la nivelul judeţului Galaţi, ar exista circa 126.000 de fumători. Potrivit datelor Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun, consumul pieţei româneşti este de 40.000 de tone de tutun anual, de unde rezultă că fiecare român ar fuma cam 2,1 kilograme de tutun pe an. Dar cum doar un sfert din populaţie fumează, reiese că media de consum a unui fumător român este 20 de grame de tutun (un pachet) pe zi. La un preţ mediu de 15 lei pachetul pentru ţigări "king size" comune, valoarea pieţei gălăţene a tutunului porneşte cam de la 420.000 de euro pe zi. Asta înseamnă că, lunar, intră în piaţă cam de 12.600.000 de euro, iar anual se ajunge la peste 151.200.000 de euro. Într-o singură zi, gălăţenii fumează circa 2.520.000 de ţigarete, ceea ce înseamnă că media pe un an întreg este de 919.800.000 de ţigări fumate. Mica noastră piaţa judeţeană suportă, deci, comerţul a aproape un miliard de ţigarete anual.
Câţi bani face statul de pe urma fumătorilor
Având în vedere că mai mult de jumătate din preţul unui pachet de ţigări este reprezentat de taxe şi accize, care se măresc de la an la an, numai din Galaţi se poate extrapola cu uşurinţă faptul că statul rămâne cam cu 75 de milioane de euro pe an.
Din nefericire, aceşti bani nu se investesc în producţia de tutun, astfel că România este la coada Europei la acest capitol. Ultima fabrică în care se produceau ţigarete româneşti a fost la Constanţa şi s-a închis în anul 2010, la şase ani de la privatizare. Fabrica avea o tradiţie de 113 ani, iar în primăvara lui 2010 avea încă 103 angajaţi, care în luna martie intraseră în şomaj tehnic şi, ulterior, au ajuns în şomaj. Înainte de închidere, se produceau lunar circa 70 de tone de ţigarete, în condiţiile în care ţigările dintr-un pachet de "king size" conţin cam 20 de grame de tutun.
Din informaţiile Organizaţiei Profesionale pe Filiera Tutun, la acest moment doar 2.000 de tone dintre cele 40.000 consumate anual, în România, reprezintă producţie autohtonă. O lovitură serioasă pentru cultivatorii români o reprezintă interzicerea cultivării soiurilor Oriental şi Barley de către Comisia Europeană, pe motiv că tutunul rezultat nu poate fi procesat până la stadiul de ţigaretă fără a i se aduce adaosuri dăunătoare sănătăţii fumătorului. Din păcate pentru cultivatori, aceste două soiuri reprezintă baza producţiei de tutun din Europa.
Noua lege antifumat, o gură de aer pentru nefumători
Conform unui proiect de lege reiniţiat la finele lui 2015, începând cu anul curent ar urma să se interzică fumatul în toate spaţiile publice închise, aici intrând barurile, puburile, restaurantele sau sediile firmelor. Pentru nefumători, această decizie este o adevărată gură de aer, având în vedere că unele localuri sunt atât de pline de fum de ţigară încât nu se mai poate vedea clar în ele. "Trecerea sistematică în revistă a datelor existente privind impactul legislaţiei de interzicere completă a fumatului (smoke-free legislation) a demonstrat că aceasta are impact asupra întreprinderilor din industria ospitalității într-un număr de moduri, multe dintre ele pozitive. S-a constatat ameliorarea stării de sănătate a angajaților, reducerea costurilor de asigurare, curăţenie şi întreţinere. La modul general, datele existente, în particular în ţările dezvoltate, sugerează un impact pozitiv al acestei legislaţii în zona de business. O revizuire recentă a identificat trei studii care au examinat impactul economic al legislaţiei de interzicere completă a fumatului asupra industriei ospitalităţii. Toate trei au demonstrat că nu a existat nici o scădere semnificativă a activităţii barurilor pre şi post introducere a legislaţiei; două dintre studii au raportat că nu a fost observată nici o scădere semnificativă a numărului de persoane care mergeau la restaurant, iar un studiu a găsit chiar o creştere semnificativă a numărului de nefumători care au mers la restaurant după introducerea acestei legislaţii", a declarat Sorina Irimie, în cadrul unui interviu din februarie 2015. Astfel, grija patronilor de baruri din România, care cred că numărul clienţilor va scădea odată cu promulgarea noii legi antifumat, nu pare fondată.
