27 de ani de la incredibila catastrofă a MOGOȘOAIEI. Comemorare cu fastul meritat, la Mila 79 (FOTO)

27 de ani de la incredibila catastrofă a MOGOȘOAIEI. Comemorare cu fastul meritat, la Mila 79 (FOTO)

Foto ”Viața liberă”, Victor Cilincă
Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
9 comentarii


"În ziua de duminică, 10 septembrie 1989, am  venit la faţa locului la ora 11 şi jumătate şi am ajuns acasă sâmbăta următoare, la ora şase, după ce am scos "Mogoşoaia" şi am dus-o în Bazinul Docuri, la dana 26-27, aproape fără niciun supravieţuitor", îşi amintea, sâmbătă, Constantin Cristea, fostul director al Portului. "Mi-a rămas întipărită în minte o scenă: când am scos "Mogoşoaia" din apă, un bărbat cu bicicletă, cu ochii ficşi care ne priveau, poate cu reproş, se ţinea de balustrada vaporului - aşa a rămăs înţepenit şi se uita la noi. Iar ceasul de la mână arăta ora 8 şi 24 de minute!" Ca şi deşteptătorul recuperat din cabina de comandă, oprit la acelaşi ceas negru... Mai suportaţi? Este doar unul dintre grelele amintiri tulburate sâmbătă, 10 septembrie, într-o dimineaţă blajină, la o comemorare întotdeauna greu de escaladat...

Copiii îi înlocuiesc pe bunici


Doi copilandri au tras, sâmbătă dimineaţa, clopotul de la Monumentul comemorativ al victimelor cumplitului naufragiu al vasului de pasageri "Mogoşoaia", obelisc ridicat în Port Bazinul Nou. Clopotul - clopot de navă: când este furat sau pierdut acest simbol cu numele vasului ştanţat, vasul îşi pierde identitatea...

Au ajuns o mână de oameni (am numărat vreo 50). Au mai venit şi în acest an, al 27-lea, la comemorare - tot mai puţini bătrâni şi tot mai mulţi tineri, chiar şi copii nenăscuţi la vremea cumplitului accident naval al „Titanicului” gălăţean, catastrofă în care au pierit peste 220 de oameni! Ei duc mai departe candela amintirii înţeţoşate ori povestite în familie...

Un sobor din cinci preoţi, ajutaţi de un dascăl. A fost  părintele Ionaşcu, paroh la Biserica "Sf. Mina", din cartierul Aurel Vlaicu, loc de unde anul acesta a plecat un autobuz care i-a adus pe cei care au dorit să participe la comemorare. Alături i-au fost părintele profesor Bulgaru, fost director la Seminarului Teologic, părintele Cimpoeşu, de la Biserica "Sf. Dumitru" din insula de căscioare rămase din vechiul şi sărmanul Bădălan, alături de un tânăr preot ce slujeşte la Căminul pentru vârstnici şi un altul de la biserica de la Spitalul Municipal.

În aceeaşi zi, an de an, peste Dunăre, în aval, se fac pomeni cu zecile: în satul Grindu, fost Pisica, loc de unde au provenit cele mai multe victime, aproape nu a fost familie care să nu fi rămas îndoliată - unele pierzând mai mulţi membri ori dispărând cu totul!

Coroană dusă la locul naufragiului


Anul acesta, am trăit  o premieră: o şalupă albă a dus chiar la locul naufragiului - se vedea geamandura roşie de la mila 79 - o coroană de flori şi a aruncat-o în valurile hrăpăreţe. Şi, în timp ce coroana o lua în jos, un convoi de barje urca fluviul, intersectând şalupa, amintind parcă de acea dimineaţă ceţoasă de 10 septembrie 1989, când convoiul bulgăresc de barje încărcate a intrat în plin în bordul navei de pasageri, răsturnând-o. Acum, cei de pe împingătorul ce ducea barjele în susul apei au tras un semnal de sirenă ca salut, răspunzând sirenei sfâşietoare de pe un împingător aflat la mal. Ca un semn bun, alături de ceremonie era andocată o navă străină, în operaţiuni de încărcare. În anii trecuţi, Dunărea era pustie, după ce, înainte de Revoluţie, nave de tot felul se înghesuiau aici, cerându-le îndemânare navigatorilor ca să se strecoare. La fel de aglomerat a fost şi în ziua catastrofei… Nava în operaţiuni acum se numea, poate tot ca bun augur, "Lucky brother" - "Fratele norocos"...

Panere cu colivă, cu colaci şi fructe, vin, lumânări, tămâie, rugăciuni, cruci făcute repetat. Lume liniştită. Pomelnicul,  parcă nesfârşit, a fost de-a dreptul sfâşietor. Lângă nava "Lucky brother" adăsta o luntre, cu doi pescari făcându-şi şi ei cruce.

Un bidon numit dorinţă


S-au evocat şi incredibile salvări. De pildă cea a micuţului de patru ani de atunci, Eugen Malihin, care a scăpat doar pentru că tatăl îi poruncise să nu dea din mână bidonul gol din plastic. Şi, precum supravieţuitorul din „Moby Dick”, a plutit, dar nu pe o raclă, ci pe un bidon mai mare decât el! Flăcăul a crescut, are 23 de ani şi tot marinar s-a făcut, ca şi tatăl său pierit atunci, alături de alţi opt membri din familia Malihin din Grindu: o alee cu morminte! Primul comandant al lui Eugen, pe împingătorul Mercur 301, Costică Gheorghe, l-a întrebat de unde este şi, primind răspuns că-i din Pisica, a vrut să ştie dacă mai stă acolo copilul salvat de bidon. Şi a aflat cu surprindere că are în grijă tocmai băieţelul. Bărbat acum, Eugen a luat-o de soţie pe Ana Maria şi iată, din nou, există familia Malihin la Grindu!

Trupul uneia dintre victime, Vasile Cloşcă, din Pechea, nu a fost găsit nici până azi, spunea părintele Ionaşcu...

Coşmarul şi datoria


Petrache Boşneagă, fost şef mecanic, cel care a iniţiat ridicarea monumentului şi organizează an de an comemorarea de la Galaţi, invocând începutul binecunoscutei rugăciuni „Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer, de cei bolnavi, de cei ce pătimesc, de cei robiţi şi de mântuirea lor”, a precizat, ca de obicei, în faţa urmaşilor victimelor: "Nu a fost din vina echipajului românesc". A fost Dunărea „dătătoare de viaţă” cea care a adus „durerea pe care a suportat-o oraşul Galaţi”. Pe atunci, „era plină Dunărea de vase. Sus era locul de ancorare a navelor fluviale. Echipajul românesc a trecut cu bine, dar cel bulgăresc nu şi-a dat poziţia, n-a avut şef de echipaj în prova, cu staţie la gât şi, în loc să ţină malul drept, s-a abătut la malul stâng! Asta a fost.” Vaporeanul, născut în aceeaşi comună cu părintele Bulgaru şi cu Eremia Grigorescu, a reamintit şi cum a început proiectul Monumentului: „Îi visam noapte de noapte pe colegii mei. Şi m-am dus la părintele, care a venit noaptea, cu părintele protopop, şi a făcut slujbă.”

„Ne-a adunat aici un sentiment care se hrăneşte prin Biserică, acela al memoriei şi al veşniciei…  Am văzut lista cu copii, familii întregi, o durere la vremea aceea, cu urme care nu se vor şterge niciodată”, le-a spus părintele Ionaşcu oamenilor, care l-a adus apoi alături pe unul dintre martorii nenorocirii (foto 2, galerie), prea marcat ca să vorbească în public: „Dimineaţă - povestea doamna asistentă, care a fost atunci de gardă zi de zi, de dimineaţă până noaptea - au fost puţini găsiţi în prima săptămână, iar duminică, pe 17, când nimeni nu mai credea, într-o singură zi au găsit în jur de 50! Au stat pe malul acesta familiile săptămâni întregi. În satul Pisica au fost toate casele îndoliate." Şi a mai spus părintele că "moartea cea hidoasă este înfruntată cu flori". O comunitate a durerii şi a durerii moştenite. La care nu vin niciodată şi cei care conduc oraşul!

Galerie foto: 1. În fiecare an, pomenirile se ţin la Biserica "Sf. Nicolae" din Grindu, iar la Monumentul din sat victimelor "Mogoşoaiei" se depun flori; 2 și 3: Momente din timpul comemorării; 4. În centru, fostul şef al Portului, Constantin Cristea, între Petrache Boşneagă şi părinţii Ionaşcu şi Cimpoieşu (la margine) și 5. Momentul aruncării coroanei de flori în Dunăre, în dreptul convoiului de barje (Nava "Lucky brother" - în stânga)

Citit 7815 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Septembrie 2016 00:17

9 comentarii

  • postat de MIHAIL Miercuri, 14 Septembrie 2016 14:03 5.13.185.*** Link la comentariu
    0
    3

    Cred in Dumnezeu si in soarta pe calea careia fiecare are drumul prestabilit de TAINICA INTELIGENTA!Va voi povesti o intamplare in legatura cu aceasta tragedie ,atat de tulburatoare si dupa ani buni de cand a avut loc...Un unchi de-al meu ,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA ,ca ani buni sunt de cand a trecut DINCOLO , desi era pensionar ,fiind un om inca in putere si foarte priceput si harnic,mergea foarte des la PISICA ,mai ales spre toamna ,cand era foarte cautat de gospodarii din comuna ca bun dogar ce era ,sa le mestereasca butoaiele pentru licoarea atat de buna asteptata in acestea !!!In acea toamna de o trista amintire pentru cei atat de loviti de nenorocire,unchiul meu ,pe la sfarsitul lui august,mergand sa repare butoiul unui gospodar s-a lovit foarte tare la mana dreapta,fiind nevoie chiar de consultul medicului ortoped...Pe atunci unchiul trecea de regula Dumarea cu bacul de duminica dimineata...IN ACEA DUMINICA NEFASTA PENTRU MIULTI,unchiul ,fiind accidentat la mana ,cu regretul ca nu mai poate face un banut prin munca sa ,nu a mai trecut in comuna vecina ,scapand astfel,de o soarta cruda,avand sa supravietuiasca momentului tragic aprope vreo 9 ani,pana la obstescul sau sfarsit ...Pe bunul meu unchi,dogar iubit la PISICA IL CHEMA MARIN BOUROS,spun aceasta pentru cei mai varstnici din comuna ,care poate si-l amintesc...Asa este cand omul are ,cateodata ,si ...un dram de noroc!Respect pentru memoria celor disparuti atunci si pentru durerea apropiatilor acestora !!!

    Raportează
  • postat de Iancu din Hunedoara Marți, 13 Septembrie 2016 15:58 91.208.234.*** Link la comentariu
    0
    4

    In urma unei anchete s-a stabilit clar ca vinovat de tragicul accident a fost comandantul convoiului bulgaresc.
    Dupa 27 de ani vine @julien si trage el concluzia ca vinovati au fost romanii ca erau pusi pe pile de comunisti.
    Du-te bai baiatule si stinge lumina ca esti noaptea mintii!
    Macar din respect pentru aceasta tragedie si pentru cei dusi ai fi putut sa te abtii de la astfel de ineptii. Da pentru asta trebuiau cativa neuroni. Nu te obosi sa-mi raspunzi (daca VLG va binevoi sa aprobe comentul meu) ca nu dau doi bani pe tine.

    Raportează
  • postat de VLAD ŢEPEŞ Marți, 13 Septembrie 2016 11:43 81.12.149.*** Link la comentariu
    3
    9

    Rusine pentru toti conducatorii (mai ales Primarii) Galatiului din ultimii 26 de ani care n-au venit la aceste comemorari!
    Probabil le-ar fi fost teama sa priveasca ochii inlacrimati ai cetatenilor sai.. Daca ar fi venit si-ar fi dat seama si de suferintele si nevoile oamenilor nepastuiti..
    Un Primar numit politic nu va fi niciodata sufletist cu alesii urbei!
    RUSINE! RUSINE! RUSINE!

    Raportează
  • postat de suparatu` Marți, 13 Septembrie 2016 10:40 5.13.154.*** Link la comentariu
    0
    10

    Dumnezeu sa-i odihneasca !

    Raportează
  • postat de julien Marți, 13 Septembrie 2016 10:08 5.13.177.*** Link la comentariu
    9
    2

    an de an repetati aceleasi ineptii.cei decedati atunci ar trebui declarati victime ale comunismului.acei oameni au murit datorita incompetentei capitanului si pilotului pasagerului,care au ajuns in functie cu sprijinul secretarului de partid si nu pe baza de profesionalism.

    Raportează
  • postat de cineva Marți, 13 Septembrie 2016 10:05 5.2.209.*** Link la comentariu
    4
    14

    27 ani au trecut de la tragedie,
    4 ani avea baietelul cu bidonul,
    baiatul are acum 23 ani,

    prin urmare 27 + 4 =23 ???????????

    Raportează
  • postat de un cetatean Marți, 13 Septembrie 2016 09:12 86.34.187.*** Link la comentariu
    3
    1

    Domnilor ziaristi, informativa mai bine si mai profesionist. In acea fotografie asa zisul sef capita de port este fostul director al A.F.D.J. Galati CRISTEA OCTAVIAN.

    Raportează
  • postat de g Marți, 13 Septembrie 2016 08:36 89.42.178.*** Link la comentariu
    0
    13

    Dumnezeu sa-i ierte

    Raportează
  • postat de Nelu Carbid Marți, 13 Septembrie 2016 07:41 79.116.104.*** Link la comentariu
    0
    17

    Dumnezeu sa-I ierte si sa-I odihneasca in pace pe toti cei care au pierit in acel naufragiu!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.