Şi anul acesta, oraşul Callatis, Mangalia de astăzi, a fost gazda românilor din diaspora care au răspuns invitaţiei de a participa la tradiţionala întâlnire „Hai, Acasă!”: În acest an, tema a vizat „Mass-media Diasporei Române”. Organizatorii: Guvernul României, prin Agenţia pentru Stategii Guvernamentale (ASG) şi Primăria municipiului Mangalia.
În anii din urmă, invitaţiile au fost lansate liderilor unor organizaţii neguvernamentale din diaspora care au drept scop consilierea semenilor pe diverse domenii. Anul acesta, la a X-a ediţie, din iniţiativa domnului Sorin Stanciu, consilier ASG, întâlnirea a reunit jurnaliştii români din străinătate care încearcă să facă o imagine decentă României prin mijloacele de informare: periodice, radio, agenţii de presă, chiar televiziune, dar şi prin intermediul internetului.
Participanţi din 14 ţări
Au revenit Acasă, reprezentanţi din 14 ţări: Italia, Spania, Anglia, Elveţia, Franţa, Germania, Portugalia, Belgia, Canada, Serbia, Republica Moldova, Ucraina şi Letonia. Între participanţi s-a numărat şi o delegaţie a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, alcătuită din reprezentanţii filialelor locale din ţară, condusă de prof.dr. Mihai Miron, preşedintele societăţii profesionale şi de creaţie. La întâlnire a participat şi Iulia Gorea Costin, Înalt Reprezentant al României pentru Republica Moldova, precum şi delegaţii ale jurnaliştilor din Moldova de peste Prut şi Ucraina.
Pe parcursul unei săptămâni, au mai răspuns invitaţiei reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Cultelor, ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Au mai participat, directorii de la Radio România Internaţional şi Televiziunea România Internaţional, redacţii profesioniste care se preocupă de ani buni de promovarea unor emisiuni dedicate românilor din Diaspora, precum şi Arhiereul Tomisului.
80 de slujitori ai cuvântului
Astfel, între 11 şi 16 august 2009, aproximativ 80 de slujitori ai cuvântului au încercat să se cunoască, să împărtăşească din experienţa acumulată, dar mai ales să jaloneze proiecte viitoare, pentru ca micile sau marile comunităţi de români din diaspora să nu se simtă înstrăinate.
„Primarul românilor de pretutindeni”
În deschiderea întâlnirii, oaspeţilor le-a urat bun venit primarul de Mangalia - Claudiu Tusac. Gazda a vorbit în calitate de „Primar al românilor de pretutindeni”, privilegiu acordat lui Claudiu Tusac de participanţii de anul trecut:
„Mass-media este un factor important în consolidarea relaţiilor dintre românii de acasă şi cei din străinătate, între toţi cei care sunt departe de ţară şi au nevoie de veşti, de o mai strânsă legătură între ei şi cei din ţară”, a spus Claudiu Tusac.
Dorul de casă...
În contextul regăsirii de la Callatis, participanţii şi-au făcut cunoscută activitatea. Că a fost vorba de presa scrisă, de radio, televiziune, agenţii de ştiri sau informaţie transmisă pe internet, mai toţi participanţii au dat de înţeles că preocuparea principală este aceea de a sluji cuvântul cu datoria de a încerca să păstreze şi să afirme identitatea naţională şi cultural-spirituală a românilor de pretutindeni. Deşi unii dintre participanţi au susţinut că nu întotdeauna e posibil să recunoşti că eşti român...
În general, românii din diaspora sunt preocupaţi să facă o imagine decentă României, dar mai ales să aline celor înstrăinaţi dorul de părinţi, de pământul drag, dorul de... Acasă. Cum reuşesc, ne-au spus chiar ei.
Pentru românii din Italia, nicio voce în eter
Delegaţia românilor din Italia a fost una numeroasă, pentru că în această ţară latină ar fi cea mai mare comunitate a românilor. Se vorbeşte de 1 milion de români din cei 3,8 milioane de „stranieri” care trăiesc astăzi în Italia.
„Asociaţia noastră a fost înfiinţată în 2004, dar eu răspund în calitate de preşedinte al acestui ONG de trei ani, ne-a spus Romulus Popescu, preşedintele Asociaţiei Românii din Italia, cu sediul la Milano. Am observat că românii sunt dezorientaţi când ajung în marea metropolă. De regulă, primul drum pe care-l fac când ajung într-o ţară străină este cel înspre Biserica românească”.
„Noi am creat această asociaţie cu scopul de a le întinde o mână de ajutor celor care nu ştiu cui să se adreseze, celor care nu au acte sau nu au serviciu. Aceasta este o asociaţie care oferă servicii legate de drepturile românilor într-o ţară ca Italia, membră a UE”.
„Necazul e că nu există nicio publicaţie de limbă română în zona noastră şi comunicăm între noi telefonul intermediul telefonului sau al internetului. Sunt cunoscute scandalurile din ultimul timp legate de unele infracţiuni ale conaţionalilor noştri şi nu vă spunem că uneori ne este greu să ne regăsim. Se impune existenţa unui mijloc de informare a românilor din Milano care să ne pună la curent cu drepturile noastre, dar costurile sunt imense...”
Intenţii nefinalizate
Florin Zaheu, de la Forumul Român German din Stuttgart, a precizat că anul trecut a făcut o întâlnire în Italia pentru înfiinţarea unui post de radio bilingv, cu sprijinul celor din Germania... Însă discuţia a rămas nesoluţionată.
Un reprezentant al Radio România Internaţional a amintit că la nivelul acestui post de radio român există emisiuni care reflectă ce înseamnă să fii român în Italia. Că acest post românesc ce emite pentru românii din Diaspora promovează emisiuni de însuşire a limbii italiene, cât şi pentru învăţarea altor limbi europene sau de circulaţie mondială...
Radio „Ciocârlia” de... Londra
Tânăra Delia Corol (foto 3) este cercetător chimist şi trăieşte în Londra. Deşi este doctor în biologie şi lucrează la Institutul de Cercetări Plante din Londra, românca s-a îndrăgostit irecuperabil de radio, de ceva vreme cochetează cu această profesie.
„Orice om are o pasiune, ne mărturisea ea. Glumesc adeseori şi spun că m-am îmbolnăvit de... radiotită. Fac transmisiile radio de la mine de acasă, din Londra, şi împreună cu o prietenă preluăm ştirile de la postul Radio România Internaţional şi le redifuzăm. Mai am în Belgia un coleg care trasmite de acolo... În primă fază mi-am propus să dau o şansă comunităţii române din Anglia să asculte poezie românească; apoi am intercalat cu muzică românească adevărată, am promovat toate genurile”.
De vreo săptămână, Delia emite emisiunile postului Radio Ciocârlia non-stop şi totul este pe voluntariat şi pe salariul ei de cercetător chimist.
După ce vine de la serviciu, se ocupă de programarea emisiunilor; ea alcătuieşte play-listing-urile de muzică, intro-urile publicitare şi insert-urile de ştiri, pe care le preia cu ajutorul unei colege de la Radio România Internaţional şi le difuzează pentru românii din Anglia şi nu numai.
Programul de la Radio „Ciocârlia” cuprinde 80 la sută muzică românească de toate genurile. La Callatis ne-a prezentat un colaj al emisiunilor sale şi ne-a plăcut. Glasul Ciocârliei de România ce-şi cântă dorul de ţară în conservatoarea Anglie este lin şi duios.
Cât priveşte discriminare românilor în Anglia, Delia Corol spune că nu s-a simţit nicio clipă marginalizată la Londra, ci dimpotrivă. „Noi, românii, trebuie să învăţăm să ne iubim mai mult, să ne apropiem unii de alţii, fiindcă poţi fi străin şi-n ţara ta. Nu trebuie să ne uităm valorile noastre, şi de aceea, îi invit pe cei care au timp să asculte Radio Ciocârlia, un radio care cântă necontenit dragostea de oameni, dragostea de România. Firesc, prima condiţie este ca ascultătorul să nu fi uitat să simtă româneşte...”
Radioul din Stuttgart
„Asociaţiile române din diaspora, toate bazate pe voluntariat, au ca ţintă intensificarea relaţiilor cu ţara de origine şi promovarea unor proiecte de cunoaştere a culturii şi spiritualităţii româneşti, a spus, între altele Florin Zaheu, preşedintele Forumului German-Român din Stuttgart. Între activităţile pe care le desfăşurăm, la loc de cinste se află promovarea tradiţiilor culturale şi spirituale a românilor de pretutindeni”.
Preocupat de dialogul intercultural, Florin Zaheu a spus între altele că asociaţia pe care o reprezintă este cea care a organizat Festivalul „George Enescu” din Stuttgart. Este şi cea care a reuşit să sensibilizeze jurnaliştii de la Radio Stuttgart, unde comunitatea românească beneficiază de două ore de emisie pe săptămână în limba română; în zilele de miercuri şi vineri, emisiunile fiind, în general. Florin Zaheu este iniţiatorul şi organizatorul celui de-al doilea congres pe teme interculturale, organizat anul trecut la Nurnberg.
Dar şi domnia sa a spus că statul român nu sprijină activităţile culturale din Germania şi că adeseori imaginea României este făcută de manelişti, onorariul pentru marii noştri artişti fiind uneori imposibil de suportat de comunităţile româneşti. Florin Zaheu a propus ca prin Ministerul Culturii şi Cultelor să fie promovate unele programe de cunoaştere a culturii şi tradiţiilor româneşti care să fie susţinute şi de organismele de specialitate ale României.
„Aşii Români”, în ţara lui Goethe
Tot în Germania trăieşte de trei ani tânăra Ionela van Rees - Zota care lucrează pentru Agenţia de Presă „Aşii Români”, împreună cu Berthold J. Staicu şi Lucian Glass, preşedintele amintitei agenţii de presă pe internet. Împreună, în Ţara lui Goethe, românii au pus bazele unui nou post de radio în limba română.
RO-Change se luptă în Elveţia...
Cora Saurer Chioreanu din Elveţia a vorbit despre activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Asociaţiei „RO-Change” cu sediul la Berna, scopul fiind cel de promovare a limbii, culturii şi spiritualităţii române într-o ţară în care percepţia despre români nu este tocmai cea reală. Invitata s-a plâns – asemenea unui alt reprezentant al românilor din Germania - de faptul că „în anumite perioade, a spune că eşti român în Elveţia este ruşinos, chiar periculos”.
Toate proiectele promovate de „RO-Change” din Elveţia, una din multele asociaţii româneşti din această ţară, sunt iniţiativa doamnei Cora Saurer Chioreanu şi niciunul nu a fost susţinut de statul român. Toate activităţile sunt pe bază de voluntariat. De altfel, lipsa sprijinului financiar din partea autorităţilor româneşti a fost un laitmotiv al întregii întâlniri.
În celălalt capăt de lume - Televiziunea Comunitară din Australia
Din îndepărtata Australie a venit la Mangalia domnul Augustin Luchian, un român care a plecat de Acasă cu mai bine de 30 de ani în urmă. Domnia sa a vorbit despre problemele de comunicare ale românilor din Australia, cunoscut fiind că în această ţară distanţele fizice dintre oraşe sunt imense.
Comunitatea românească din Melbourne dispune de o Televiziune Comunitară. Interesant este că acest post - înfiinţat ca să scurteze distanţele spirituale şi fizice între românii din Australia şi cei din România - reuşeşte de 30 de ani să „îndulcească viaţa românilor” de la celălalt capăt de lume.
În paralel, există şi o Şcoală de Limbă Română pe care o susţin, la fel ca şi televiziunea, din fonduri proprii. Şi totul funcţionează pe bază de voluntariat.
Revista „Spirit Românesc” - primul periodic scris al comunităţii din Italia
Asociaţia „Spirit Românesc” din Italia a fost reprezentantă de preşedintele ei, Marius Tiberiu Burghelea. Domnia sa este şi fondatorul revistei „Spirit Românesc”, prima revistă a comunităţii româneşti din Italia, scrisă în limba română, apărută în 2004.
Între fondatorii acestei reviste de simţire românească este şi profesorul Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa, acesta fiind cel mai important traducător de limbă română în spaţiul italian.
În paginile periodicului au fost publicaţi poeţi români, precum Ana Blandiana şi Mircea Cărtărăscu, dar au fost premiaţi şi români din diaspora, precum dramaturgul Matei Vişniec - plecat din România în 1987 şi care s-a afirmat sub aspect literar în Franţa.
Marius Tiberiu Burghelea, unul din cei 80 de jurnalişti din diaspora română prezenţi la Callatis, este o voce distinctă a românilor din Italia şi face presă serioasă cu sprijinul Asociaţiei Româno-Italiană. Şi domnia sa a subliniat necesitatea ca instituţiile statului român să-şi articuleze mai bine eforturile în promovarea imaginii în lume şi să vină cu proiecte concrete.
Prin comunicare, creşte vizibilitatea
La întâlnirea de la Callatis a participat şi reprezentantul Televiziunii România Internaţional a Societăţii Române de Televiziune, port care are drept scop realizarea unor emisiuni pentru românii din Diaspora.
„Pentru că ne-am întâlnit, doresc să nu ne ocoliţi şi să găsim modalităţi de colaborare şi comunicare. Numai când comunicăm creşte vizibilitatea românilor în ţările din Diaspora”, a spus Beatrice Comănescu, directorul de la TVR Internaţional.
Proiecte de promovare a cărţii în UE
„Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România este o organizaţie profesională şi de creaţie şi este deschisă tuturor celor care doresc să facă parte dintr-o organizaţie profesională, a spus în contextul întâlnirii de la Callatis, prof.dr. Mihai Miron, preşedintele amintitei societăţi de creaţie. Numai cunoscându-ne preocupările, numai comunicând între noi ne puneam concentra şi putem realiza o bună imagine a României în lume. Doar cu o bună cunoaştere a profesiei de jurnalist puteţi deveni o voce distinctă acolo unde viaţa şi nevoia v-au dus”.
În context, Mihai Miron a lansat invitaţia tuturor celor care doresc să cunoască activitatea UZP să intre pe site-ul uniunii. De asemenea, în perspectiva aniversării a 90 de ani de activitate a UZP, Mihai Miron a făcut câteva proiecte de promovare a cărţii româneşti în comunităţile româneşti din ţările Uniunii Europene.
