* Fără bani, echipament, generaţii tinere şi condiţii corespunzătoare, navomodelismul pare condamnat * La Galaţi mai sunt câţiva pasionaţi care ţin steagul ridicat, „altfel ar fi murit până acum” * Am întâlnit un om care-şi iubeşte mini-vedeta cu elice ca pe ochii din cap *
Navomodelele – iubitele mecanicilor
- în România, din lipsă de bani, se ţine o singură etapă de FSR pe an la trei clase diferite (3,5 cm³, 7,5 cm³, 15 cm³);
- o echipă de FSR e formată din două persoane: pilot şi mecanic;
- unele modele pot atinge 80-90 km la oră!;
- o barcă de acest gen consumă cam 3,5-4 litri de combustibil la jumătatea de oră;
- funcţionează pe bază de combustibil nitro (alcool metilic, ulei de ricin şi nitro-metan). Un litru costă între 8 şi 10 euro!;
- un model de 7,5 cm³ costă peste 1.000 de euro, iar cele de 15 cm³ trec de 2.000 de euro;
Adrenalină pură!
Criza economică, stilul de viaţă contra-cronometru, condiţiile tot mai improprii, mecanofobia, avalanşa de oportunităţi stârnită de apariţia Internetului. Toate aceste aspecte concurează la dispariţia unei discipline sportive neaşteptat de spectaculoase. Cei care o mai practică au deja copii, le apar fire albe pe la tâmple sau chiar sunt pensionari, cu toate că microbul lor pare desprins dintr-o adolescenţă plină de adrenalină.
Să vezi pe marginea apei un om în toată firea manevrând de la distanţă o barcă nervoasă în miniatură denotă o aparentă extravaganţă, dar la fel se pot cruci şi amatorii de navomodelism dacă le vorbeşti despre fotbal. Până la urmă, cu ce este mai brează o minge agresată cu picioarele?
„E boală care s-a acutizat”
Micile motoare care taie apa cu o viteză ce irită radarul terestru îi fac pe băieţii mânjiţi mereu pe mâini să stea cu tâmplele umflate la orice întrecere, fie că este de verificare sau oficială. E nebunie curată atunci când cel puţin două bărcuţe o roiesc printre obstacole, iar piloţii lor, de pe mal, trag de staţiile de transmisie ca de nişte vâsle imaginare.
„Nu mai este demult pasiune, asta-i boală curată, s-a acutizat, e adrenalină pură!”, îşi caracterizează tremurul sufletesc unul dintre puţinii gălăţeni care se mai ocupă cu aşa ceva. Îl cheamă Marian Baniţă, are 30 de ani şi de prin 1986 viaţa i s-a învârtit numai printre elicele bărcuţei la care ţine ca la ochii din cap.
„O iubesc!”, declară franc dunăreanul care are şi soţie, dar şi copil. „Bine, câteodată îi arăt şi drujba dacă nu vrea să meargă!”, scapă el printre dinţi…
Nu zice de bani, că doarme pe preş
„Ăştia puţini, care mai suntem, cu greu ne mai permitem să ţinem steagul sus, dar dacă ne-am lăsa şi noi, ar muri treaba. Nu mai sunt juniori, nu mai sunt bani, echipament, e greu cu generaţiile care ar trebui să vină din urmă”, mărturiseşte Marian, care nu vrea să spună totuşi cât investeşte lunar în vedeta cu care alungă prada pescarilor clandestini.
„Vreţi să dorm pe preş acasă? Nu zic nicio sumă, nimic”, parează gălăţeanul, dovedind şi umor pe lângă tenacitatea de a construi, repara şi pilota motoare pe lacurile Cătuşa sau Brateş.
„E un hobby destul de scump, de aia am renunţat la pescuit – era greu să le întreţin pe amândouă”, continuă el în timp ce-şi mângâie piesa din dotare, un tornado EVO 5, cu un motor de 15 cm³ şi aproape 8 Cai Putere.
Condiţii? De unde?
Pasiunea pentru navomodele i-a fost insuflată la Palatul Copiilor, acum 23 de ani. „De când am pus mâna pe traforaj am rămas marcat”, povesteşte omul care ar vrea să atragă tineretul spre această disciplină.
„Unui începător îi trebuie puţină mecanică, ceva mână şi nervi tari că e durere în cursă. Anul trecut, din 12 bărci, numai una a terminat, celelalte lovindu-se între ele. Apoi, reconstruieşte-le! După patru-cinci curse, motorul trebuie refăcut”, mai spune Baniţă, care şi-ar dori condiţii proprii, nu praful şi accesul necorespunzător de pe lângă Cătuşa.
„Ca să ne desfăşurăm, ne trebuie o baltă unde nu-s persoane, bărci… Păi, un bolid ca ăsta, la 7-8 kilograme cu 80 la oră, e o torpilă, poate omorî un om fără probleme”.
Din păcate, Galaţiul nu poate asigura condiţiile necesare unei mişcări cu „rating”, darămite micilor bâzâitoare cu telecomandă…
Foto 1 – Marian Baniţă, iubitor de modele pe apă.
Foto 2 – O asemenea barcă poate atinge şi 80 km/h!
