Mă duc să iau poezie şi proză
din colţul cu cărţi şi jucării şi femeie frumoasă...
Merge şi câinele bisericii,
merge şi motanul bisericii:
două animale credincioase şi liniştite
printre nesimţiţi umpluţi cu aere condiţionate,
printre bigoţi şi şmecheri ieftini,
printre lichele cu lumânare într-o mână
şi cu secure în altă mână,
printre gunoaie azvârlite la întâmplare,
într-o lume spărgătoare de seminţe şi bănci,
printre săraci murdari şi angajaţi la gunoaie
să nu moară bogaţii de lene şi foame,
printre Alfa şi Omega...
Tu stai acasă şi te uiţi la pereţi,
chiar dacă în ultimii ani nu s-au făcut caii verzi...
Tu nu vrei să mergi nici măcar
să dăm afară seminţele şi securile din biserică,
să turnăm agheasmă şi var pe trotuarele năclăite
cu mucii şi semnele civilizaţiei digitale...
Mă duc să iau poezie şi proză
din colţul cu cărţi şi jucării şi femeie frumoasă...
Tu stai acasă şi te joci cu nasturii...
şi eu sunt fericit că nu te joci cu nasturi străini!
