Propunerile pentru modificarea codurilor penale conţin ”o serie de soluţii legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat”, susţin reprezentanţii Parchetului General care afirmă că ”trebuie reevaluate cu atenţie” modificările care vor putea împiedica buna desfăşurare a urmăririi penale. Parchetul General susţine că unele dintre prevederi vor duce la ”încălcarea dreptului la un proces echitabil” şi anunţă că va prezenta un punct de vedere detaliat asupra propunerilor, după consultarea procurorilor.
”La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public îşi exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluţii legislative care în timp şi-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformităţii lor cu Constituţia; modificarea unor soluţii legislative fără luarea în considerare a consecinţelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum şi între acestea şi legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluţiile procesuale noi”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General.
Reprezentanţii Ministerului Public consideră că ”trebuie reevaluate cu atenţie acele soluţii legislative care ar putea impieta asupra bunei desfăşurări a urmăririi penale”, făcând referire la imposibilitatea folosirii înregistrărilor şi reducerea categoriilor de infracţiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă.
”Spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracţiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înşelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani, s.a”, se mai arată în document.
De asemenea, Parchetul General vorbeşte despre instituirea condiţiei ca, în situaţiile în care legea penală prevede o consecinţă favorabilă pentru denunţător, denunţul să fie formulat într-un anume termen. Se mai face referire la ”clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale”.
”Acelaşi efect negativ l-ar putea avea şi o serie de prevederi care, sub aparenţa sporirii unor garanţii procesuale, vor duce, în realitate, la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la restrângerea posibilităţilor de apărare a părţilor sau a subiecţilor procesuali principali”, mai spun reprezentanţii Parchetului General.
