Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit, marţi, că dispoziţii din Legea numărul 304/2004, referitoare la Secţia de investigarea a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), încalcă Legea fundamentală. CCR reclamă „modul deficitar al legiuitorului de a reglementa”.
Conform unui comunicat transmis de CCR, instituţia „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 indice 1 alin.(6) şi art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale”.
Articolul 88 indice 1 alineatul (6) stabileşte că „ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.
Cel de-al doilea text de lege declarat neconstituţional prevede că „atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele: (...) d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Pentru a pronunţa soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a reţinut încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) referitor la claritatea şi previzibilitatea legii, precum şi în art.131 alin.(1) şi în art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalităţii şi controlului ierarhic în virtutea cărora funcţionează Ministerul Public.
„Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reţinut că definirea procurorului-şef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile şi cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-şef adjunct al secţiei sau de procuror-şef al unei structuri din interiorul secţiei (birou/serviciu)”, conform CCR.
În ceea ce priveşte stabilirea calităţii de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noţiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziţia într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică şi nicidecum prin raportare la ”soluţiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.
„Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situaţie tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabileşte în competenţa procurorului-şef al S.I.I.J. controlul asupra activităţii unor procurori din afara acestei secţii cu privire la actele dispuse de aceştia în cauzele care ulterior au fost transferate în competenţa S.I.I.J”, explică CCR.
Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenţei SIIJ referitoare la promovarea şi retragerea căilor de atac, „rezultă că această secţie, evaluând legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate, exercită, implicit, un control asupra activităţii procurorului de şedinţă”.
„Dispoziţiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent faţă de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia Judiciară) şi, totodată, o poziţie supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituţie, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorităţi publice”, menţionează CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citit 273 ori Ultima modificare Marți, 07 Iulie 2020 18:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.