Pachetul "Sprijin pentru România" și măsurile de plafonare și compensare a facturilor la energie vor costa în jur de 37,2 miliarde de lei, în acest an, arată datele analizate de Economedia. În acest context, economiștii spun că deficitul bugetar ar putea crește anul acesta la 7% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 6,72% anul trecut, în contrasens cu recomandările instituțiilor financiare europene și internaționale, care solicită României reducerea deficitului, țara noastră fiind singura din Uniunea Europeană (UE) în procedură de deficit excesiv.
Economiștii argumentează că, deși măsurile își propun să ajute anumite categorii sociale să se apere de inflație, din contră, ele păgubesc fix aceste categorii și întrețin inflația, o prelungesc. Primele măsuri din pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" au un impact bugetar de 17,3 miliarde de lei: 9 miliarde de lei sunt din fonduri europene și 8,3 miliarde de lei de la bugetul de stat, afirmă Guvernul. Majoritatea lor au fost deja aprobate și au început să fie puse în aplicare.
Având în vedere toate acestea, Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte al CFA România, spune că deficitul bugetar ar putea crește anul acesta la 7%, mai mult față de anul trecut, când era de 6,72% din PIB. Pe de altă parte, economistul Bogdan Glăvan spune că aceste măsuri întrețin inflația, o prelungesc. "Ele nu sunt măsuri anti-inflaționiste, sunt doar un drog pentru ca societatea să nu simtă extracția de avuție pe care o face statul prin inflație", spune Glăvan, care transmite că pentru a înțelege "dărnicia" guvernului trebuie să observăm mai întâi că inflația acționează ca un impozit ascuns ce alimentează bugetul statului. Bugetul pe primele patru luni este fragilizat de cheltuieli extra de 10 miliarde de lei cu pensiile și alocațiile, dar salvat de impozitarea din energie și de inflația care a crescut cu 9 miliarde de lei încasările de TVA.
Din deficitul bugetar de peste 16 miliarde de lei înregistrat de România în primele patru luni din acest an, 10 miliarde de lei "pe minus" au venit doar din cheltuielile suplimentare cu pensiile și alocațiile, în timp ce Guvernul s-a "salvat" pe partea de venituri datorită inflației, care a scumpit produsele și a crescut cu 9 miliarde lei încasările din TVA.
Bani suplimentari au venit și de la companiile din energie, deoarece unele au plătit taxe mai mari, în urma prețurilor mai mari. În schimb, statul și-a majorat cu 50% cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi. Cheltuielile cu investițiile, în special cele cu bani de la buget, au scăzut, iar cele din PNRR au fost zero, arată datele analizate de Economedia.
