Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu pentru "Der Standar" că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri, dacă Viena își va menține veto-ul privind aderarea României la Spațiul Schengen. Potrivit premierului, România a pierdut două procente din PIB din cauza opoziţiei Austriei.
Marcel Ciolacu a precizat că România va ataca Austria la Curtea Europeană de Justiție, dacă va folosi din nou veto-ul pe Schengen în octombrie sau decembrie, când această temă va fi din nou pe ordinea de zi a Consiliului miniştrilor de Interne ai UE.
Ciolacu a amintit faptul că, anul trecut, cancelarul austriac Karl Nehammer a informat autoritățile române doar cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus "la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române", a arătat premierul.
"Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la Spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi - fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de Interne ai UE. Toate celelalte state - în afara Austriei - susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim-ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare", a declarat pentru "Der Standar" premierul Marcel Ciolacu.
La întrebarea reporterilor dacă România se va adresa Curții Europene de Justiție în cazul în care Nehammer spune din nou "nu", răspunsul premierului a fost "Categoric, da!".
Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere? "Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru", a declarat Ciolacu.
Până în prezent, poziția guvernului de la Viena a fost inflexibilă. Austria a respins, sec, inclusiv ultimul apel al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe "fără nicio întârziere" la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, lansat în discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg.
Austria susține, însă, că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens. "În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia"', a declarat ministrul de Interne austriac Gerhard Karner. "La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine'', a adăugat el.
Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model, "arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi.
