România este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu a transmis Comisiei Europene Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, document obligatoriu ce trebuia predat până la 30 aprilie. Informația a fost confirmată de Comisia Europeană pentru profit.ro și preluată de news.ro.
Acest raport reprezintă un instrument esențial prin care statele membre demonstrează progresele făcute în atingerea țintelor de deficit și în implementarea reformelor asumate prin planurile fiscale multianuale. Absența sa ar putea avea consecințe directe asupra finanțărilor europene, mai ales în contextul unei evaluări programate pe 4 iunie, când Comisia va analiza situația fiscală a statelor membre.
Gravitatea situației este amplificată de faptul că România a înregistrat în 2023 cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce o plasează pe ultima poziție în clasamentul echilibrelor bugetare din spațiul comunitar.
În acest context, Comisia Europeană a transmis clar: „Rapoartele anuale de progres sunt trimise de către statele membre în contextul cadrului de guvernanţă economică. România nu a trimis acest raport până în prezent.”
Documentul întârziat ar fi trebuit să includă nu doar evoluția deficitului, ci și explicații privind neîndeplinirea angajamentelor privind reforma fiscală - un element-cheie al planului de redresare bugetară convenit cu Bruxelles-ul.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat într-un briefing recent importanța respectării promisiunilor făcute în fața Comisiei Europene: „Prioritar în această etapă este ca România să-și respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală, din reducerea de cheltuieli. Să facem noi primul pas înainte de a cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi, în această etapă, să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme n-am făcut pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale. Așa ar trebui să se deruleze lucrurile în mod firesc.”
Întârzierea transmiterii raportului este cu atât mai problematică cu cât reforma fiscală este inclusă și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind o condiție pentru depunerea cererii de plată cu numărul 4. Practic, fără adoptarea reformei, România nu poate accesa noi fonduri din PNRR, ceea ce pune presiune suplimentară pe un buget deja dezechilibrat.
Prin lipsa raportului anual, România riscă nu doar sancțiuni financiare, ci și pierderea încrederii din partea instituțiilor europene. Într-un moment în care fondurile europene ar putea reprezenta o salvare pentru economia fragilizată, inacțiunea și întârzierile administrative pot costa scump.
