Premierul Ilie Bolojan a oferit vineri, 13 februarie, o primă reacție oficială după confirmarea intrării României în recesiune tehnică, catalogând situația actuală nu ca pe o criză, ci ca pe un cost „anticipat și inevitabil” al tranziției către un nou model economic. Într-o analiză detaliată publicată pe rețelele de socializare, șeful Executivului a lansat critici dure la adresa predecesorilor săi, în special la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, acuzând că politicile economice din 2024 au adus țara „cu spatele la zid”, potrivit HotNews.ro.
Conform argumentelor prezentate de Ilie Bolojan, modelul anterior, bazat pe un deficit bugetar masiv și pe un consum alimentat din importuri, a fost „aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător”. Premierul susține că, de la preluarea mandatului în iulie 2025, prioritatea Guvernului a devenit trecerea către o economie bazată pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Bolojan a explicat că, deși în 2024 România a beneficiat de un stimul fiscal uriaș, cu un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, rezultatele economice au fost dezamăgitoare. Acesta a reamintit că și în prima parte a anului 2024 România s-a aflat, conform datelor Institutului Național de Statistică, în recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre.
„Am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Banii au fost orientați către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale, nu către dezvoltare reală”, a subliniat premierul.
În contrast cu situația din 2024, Bolojan afirmă că anul 2025 a marcat începutul unei redresări autentice. Deși Guvernul a realizat o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB — un efort care a generat nemulțumiri sociale — creșterea economică s-a menținut la un nivel similar cu cel din anul precedent (circa 0,6%), însă pe baze mult mai sănătoase.
Premierul a concluzionat că actuala contracție economică este o etapă temporară și necesară pentru a asigura credibilitatea țării în fața partenerilor internaționali. „Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție necesară pentru o economie mai stabilă, care să aducă prosperitate pe termen lung prin ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai scumpe”, a încheiat acesta.
