Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
E gata. Tot. Încep să plec. Nu se mai poate.
Nu mai aştept. Sunt numai plâns. Fac primul pas.
Mă uit în urmă. Doamna mea Singurătate
îmi face semne şi mă roagă să n-o las!
Era s-o uit. Mi-a fost alături, totdeauna.
Mi-a fost de suflet, la uşor, dar şi la greu.
M-a păcălit cu sanctitatea sa... întruna.
Am păcălit-o cu iubirea mea... mereu!
Gata. O strig. O iau pe toată. Fiecare
cuvânt al ei îmi este, mâine, de folos.
Singurătatea stă cuminte-n buzunare.
Este cam grea, însă nu vreau s-o dau pe jos!
N-o dau pe jos, că are pletele cărunte.
Aude greu. Şi vede greu. Şi merge greu.
Mergem aşa. Încet şi singuri. Tocmai unde...
începem iar Euridice şi Orfeu!
NEC PLUS ULTRA, Colecție
Divina Tragedia, Colecție
