Stau la mormântul amăgirii/ şi-mi număr sufletul mărunt:
doi-trei, cinci-şase, nouă-zece.../ o fi mai bine să m-ascund
şi să las naibii toate cele/ trecute (zilnic) pe răboj?
o fi mai bine să las naibii/ viaţa şi moartea pe daiboj?
O fi mai bine să-mi tai pofta/ la vraja cestui dulce surd
şi orb şi mut şi fără suflet,/ mult mai puţin, puţin mai mult,
zis şi destin?...(mă înfioară,/ îl scad mereu, şi nu-l termin)...
naiba dă-n fiert şi nerăbdare/ puţin mai mult, mult mai puţin!
Să las la naiba toate cele/ sfinte, păgâne, delicate...
şi să m-ascund tocmai-nainte/ de-a fi...(a fi, pe numărate?!)...
tocmai-nainte de-nceputul/...(primul sfârşit la numărare?!)...
tocmai-nainte de sfârşitul/...(ultim pornit fără scăpare?!)...
Sigur că da: vine, nu vine!?.../ Sigur că da: trece, nu trece!?...
Ce silnică numărătoare:/ doi-trei, cinci-şase, nouă-zece!...
Mai bine invers, fără milă,/ să scriu o cruce şi s-o scad
pân-am să-nvăţ să ştiu ce-nseamnă/ sufletul tău nenumărat!
Numărătoare inversă (zilnic şi silnic) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie:
