Nimic nu poate fi mai plăcut decât să te trezești într-o dimineață la 12,00, atunci când toată țara este pârjolită de caniculă, și să-ți bei cafeaua cu ochii la mărețul Ceahlău. Te-ai gândi că nu ai ce face într-o stațiune atât de mică, dar există posibilitatea de a urca pe munte, pe trasee cu mai multe obiective.
Primele două trasee, de dificultate ușoară spre medie, sunt cele care duc la cascada Duruitoarea. Pe crucea roșie urcușul este cam dur, iar întoarcerea este aproape la fel de grea. Pe semnul albastru, urcușul este relativ lejer, dar, dacă cumva a plouat în ajun, ai de trecut cel puțin două pante pieptișe scurte, alunecoase.
Alte trei obiective de drumeție se află sus, sus de tot, pe creasta montană: cabana Dochia, stația meteo de pe vârful Toaca și schitul Toaca. Acolo se ajunge din cel puțin trei direcții: din satul Ceahlău, din satul Durău ori din satul Izvoru Muntelui. Primul traseu este cel mai ușor, dar durează vreo opt ore. Celelalte două, mai scurte, sunt cu grad de dificultate destul de mare și durează cam 4-5 ore până ajungi pe culme.
Pentru cei mai puțin antrenați se poate rezerva cazare la cabana Dochia, iar coborârea se poate face a doua zi.
De sus de pe munte poți cuprinde cu vederea nu numai lanțurile muntoase vecine și lacul de acumulare Bicaz, dar hăt, până departe în Moldova.
Un sfat: dacă nu puteți face măcar 20 de genuflexiuni complete la rând, veți avea dificultăți fizice pe oricare dintre traseele enumerate.
