Deseori - prin satelit sau prin autobuz, prin urlare sau prin şoptire, ori pe stradă, ori pe scară, oricum şi oriunde şi oricând vrea fiecare - mi se pune cea mai stupidă întrebare de la facerea lumii spre-ncoace: Ce (mai) faci? Cum vedeţi, cel care moare de nerăbdare să afle că nu sunt în stare să (nu) fac nimic foloseşte şi adverbul "mai", ca şi cum este sigur că am întrerupt pământul din rotaţie şi din revoluţie cu munca mea până acum... şi ştie, la fel de sigur, c ...

bună ziua până-n seară, când răsare noaptea bună - cea mai bună dintre sfetnici, dintre luminaţii care îmi arată drumul/calea spre liman, spre ţărmul unde luna plină-i mult mai goală,/ şi mai nouă, şi mai mare, şi citim pe ea desene/ cu iubiri şi nume rare, CU DE/MULTUL NE/MURIRII SMULSE DIN ENUMERARE !!! hieroglife cu lunateci, cu antici şi cu antice arătări în cercuri/linii, trame-n destrămări şi scame: tragedii până la viaţă, comedii până la moarte - toate pri ...

ÃŽn fiecare noapte de Aprilie spre Mai, când filomela-i numai des/cântare ÅŸi  minune-n văzduhul ÅŸi-n verdele amirosind a paÅŸti, a blajini ÅŸi-a nălÅ£are, ÅŸi când cele taine vii cată-n sihle ÅŸi-n vâlcele să întâlnească taine moarte, mă duc în spatele casei părinteÅŸti, în fundul grădinii, lângă cel gard din cătină ÅŸi trandafiri sălbatici. Mă duc ÅŸi ziua, dar ziua mă duc să fac nani, să visez dormind ÅŸi frumos. Noaptea, nu mă duc să dorm. Mă duc să citesc ...

am visat că stai la drumul mare,/ în rochie de mireasă lungă până dincolo de închipuire, ÅŸi frumoasă, până dincolo de frumoasă   se făcea că trece pe lângă tine toată lumea alcătuită din strâmbi ÅŸi drepÅ£i, dar nu te întreabă nimeni/ de ce stai, pe cine aÅŸtepÅ£i   ÅŸi se mai făcea că trece ÅŸi mama/ spre dincolo de zare ÅŸi se opreÅŸte ÅŸi-Å£i spune că am să vin ÅŸi eu cu pietre de ÅŸotron în buzunare   am visat că n-o crezi pe mama,/ iar ea se în ...

Bâţâitoarea cu prudenţă alimentară împinsă la extrema cealaltă, îmbrăcată ca o paiaţă şi iute-n limba-i plină cu pleonasme, truisme, cacofonii şi alte bazaconii înalt căpietoare, înfiptă ca un cui în talpă când te grăbeşti să nu scapi trenul, îşi smulge telefonul din poşeta mare cât o frunzuliţă de trifoi, şi-l trânteşte pe urechea cu lob cât brusturele şi începe cea mai alienată şi abracadabrantă discuţie prin satelit: "Puiuţule, tare mă mai tem în ...

NIÅžTE PARALELE STRÂMBE/ VIN SÄ‚ STRÂMBE PARALELE drepte ÅŸi tăiate-aiurea/ de-o secantă cătrănită –şi pe marginile-acestei/ geometrii nesimÅ£itoarestau cei sfinÅ£i, cască, ÅŸi strigă,/ ÅŸi mănâncă răsărită !!! spaÅ£iul? – hop ÅŸi el – cu pielea/ goală, gol pe dinăuntru,gol pe dinafară, poartă/ capul gol – aÅŸa-i la modă –toate-s goale – să se vadă/ ce vânează ticălosulcu pretenÅ£ii de arhonte-n/ chip de tot ÅŸi de marotă !!! timpul? – mai diha ...

ZIMBRU. Recent, Editura "Arhiepiscopiei Dunării de Jos" a îngrijit şi tipărit "Un schit din Podişul Moldovei - Zimbru". Această carte apărută în condiţii grafice deosebite constituie un studiu amănunţit şi cvasi/exhaustiv referitor la istoria mai veche şi mai nouă a schitului/localităţii Zimbru, aşezat/aşezată cam la optzeci şi ceva de kilometri depărtare, lângă şoseaua Galaţi-Bârlad, la nord de satul Bursucani, pe partea dreaptă, într-un perfect spaţiu mioritic, "p ...

Pe uşa magazinului alimentar dă buzna un prototip cu sexul opus. Opus... nu pentru pian şi orchestră, ori pentru vioară şi contrabas, ori pentru solz de crocodil şi ocarină, ori pentru ţambal şi fanfară, ori pentru ciocănitoare şi drâmbă...ci pentru doi flecari afumaţi, pierzători de viaţă pe lângă cele rafturi şi cele galantare cu de-ale gurii şi nu numai. Prototipul cu picioare lungi până la capăt şi cu sâni hapsâni până la clocotul din ochii celor doi gorobeţi, ...

sunt gata nunÅ£ile – sunt gata/ seminÅ£ele să-nceapă drumul spre început, spre explodare,/ spre naÅŸtere, spre tot ce-a fost să fie mugur, frunză, verde,/ fruct, pândă, râvnă ÅŸi uscat, să-i fie scut deÅŸertăciunii,/ leagăn ÅŸi tâlc ÅŸi adăpost   sunt gata nunÅ£ile – sunt gata/ să pună preÅ£ pe numitorul comun sub ochiul scump ÅŸi cinic/ ÅŸi chior ÅŸi tâmp al amăgirii, al minciunirii că se poate/ când vezi ÅŸi-auzi că nu se poate, că providenÅ£ei nici nu-i pasă,/ ...

N-a citit nici "Moara cu noroc", dar nici "Păcală", măcar! Nici "Capra cu trei iezi"! Nici "Iedul cu trei capre"! N-a auzit de "Frumoasa din pădurea adormită", de "Pădurea din frumoasa adormită"! Nici "Te voi iubi până la sfârÅŸitul patului" nu i-a trezit vreun interes! Cică n-are timp să citească! Åži, chiar dacă are, cică nu-l cheltuieÅŸte pe citit beletristică! De fapt, tipu-i cvasi/analfabet! Analfabet cu ÅŸcoală, cum se zice-n poporul din jurul său! Foarte periculos, adicÄ ...