la noapte, acolo, pe valea din sus,/ când luna răsare, te-aştept să vorbim poezii şi să-mi dai/ cireşe amare!!! din vocile nopţii, şi multe şi dulci/ cuvinte-or să vină ca nişte secrete din care-am tot smuls/ atâta lumină!!! şi-am dat şi la alţii, mereu, cât au vrut,/ să vadă cum toate se duc şi ne-aduc - şi din rai şi din iad - / iertări şi păcate!!! se duc şi se-ntorc şi se duc şi se-ntorc/ mai bune, mai rele, în poame şi-n păsări şi-n ochii tăi mari/ şi-n ...

Sâmbătă. În faptul serii. Frumos şi cald. Pe trotuarul nordic din faţa Spitalului Judeţean. O copilandră – J.D. – îşi plimbă căţeluşul care-i cuminte, cu minte şi alb...şi chiar simpatic precum zeul Cupidon. Aşa, pentru ca să strice decorul şi pentru ca să-şi demonstreze apucăturile de cretini, se apropie un „bărbat” şi o „femeie”. Se apropie de copilandră şi-ncep s-o persifleze, încep să se umfle în pielea lor de ţicniţi, să se comporte exact cum am s ...

la deal, tot la deal, că la vale-i târziu,/ nu vrea să ne vadă – la capăt, acolo, pe culme-am să fiu/ cu doamna livadă !!! cu doamna livadă, aceea, de-atunci,/ de-o samă cu mine – aveam şapte taine şi zece porunci.../ şi zile puţine !!! aveam ochii mari şi curaţi şi adânci/ de-atâta uimire – era să (nu) plâng şi era să (nu) plângi:/ mireasă şi mire !!! ceresc de frumos...fără grijă, cu toţi,/ cu taica şi muma – ecouri de horă şi doină şi roţi/ s-aud pâ ...

ridică mâinile la cer şi începe să (nu) plângă: ce noapte adâncă şi ce lumină înaltă – şi aici şi acolo e tot partea cealaltă a visului despre taica şi despre muma, a gândului că atuncea şi acuma înseamnă totuna chiar dacă răsare sau nu răsare luna, chiar dacă lebăda cântă sau nu cântă, chiar dacă inima este sau nu este în/frântă, chiar dacă se poate sau nu se poate spune ce noapte înaltă şi ce lumină adâncă – o, deşertăciune a deşertăciunilor, ...

FRUMOASELOR FEMEI DIN TOTDEAUNA, cămaşa voastră o descântă Luna, pe gâtul vostru Lacrimi Catedrale vă cer iertare şi se duc la vale!   Din când în când, cu mânurile voastre turnaţi în vii globule mov-albastre, iar viii le răstoarnă în pahare, crezând că beau mătăsuri viitoare!   Şi vă uitaţi departe, pe fereastră, cum vine-ncoace umbra Dumneavoastră, să norocească flori şi oameni care se duc la vale şi vă cer iertare!   Sunteţi Iisuse, doamnelor frumoase: dacă ...

A fost odată un sărac mare. Mare tare. Nici un sărac (dintre toţi săracii lumii) nu mai era ca el. Desigur, se înţelege bine, lumea acestui sărac era foarte mică. Mică tare. Nici o lume (dintre toate lumile lumii) nu mai era ca ea. Această lume, unde a fost odată un sărac mare, avea şi un împărat. Un împărat mic. Mic tare. Nici un împărat (dintre toţi împăraţii celorlalte lumi) nu era mai mic decât el. Acest sărac mare tare se înţelegea în toate treburile cu împăra ...

Stau la mormântul amăgirii/ şi-mi număr sufletul mărunt:doi-trei, cinci-şase, nouă-zece.../ o fi mai bine să m-ascundşi să las naibii toate cele/ trecute (zilnic) pe răboj?o fi mai bine să las naibii/ viaţa şi moartea pe daiboj? O fi mai bine să-mi tai pofta/ la vraja cestui dulce surd şi orb şi mut şi fără suflet,/ mult mai puţin, puţin mai mult,zis şi destin?...(mă înfioară,/ îl scad mereu, şi nu-l termin) – naiba dă-n fiert şi nerăbdare/ puţin mai mult, mu ...

Cu boturile aproape să atingă asfaltul, intră în oraş, pe strada din spate. Sunt multe. Sunt negre. Sunt şi albe. Mă întreb de unde vin, dar nu-mi aflu răspuns. Şi nici cu altcineva nu pot vorbi despre ele, fiindcă ăştia n-au văzut de astea. Că astea nici prin filme nu prea mai umblă. Şi, culmea, mai ales pe aici, prin spaţiul supranumit mioritic!...Iată-le, merg aşa, ca oile, una în alta, grămadă, fără să ridice ochii şi să vadă civilizaţia de creiere lise, de hăr ...

eu te respect, figura mea de stil, de sanchi şi de treflă, te contemplu ca pe-un uric de samă, strict-secret, ascuns într-o firidă dintr-un templu şi căutat cu patimă şi sârg, de când s-a pus istoria pe cale, visat, râvnit, râs, plâns de cavaleri, de regi, de împăraţi, de haimanale !!!   eu chiar cu preţul vieţii te respect, chiar cu dispreţul celor care-(mi) sapă loc pentru pus idei la încolţit acum, imediat, urgent, degrabă fiindcă, altfel, (n)-ar mai fi nimic în urm ...

te-ai dus, bătrâne hâtru şi cuminte. te-ai dus...şi ai lăsat singurătatea fără matale. până la capăt am să-mi aduc aminte cum te vedeam şi te auzeam pe deal şi pe vale, cum trebăluiai prin grădină şi prin ogradă şi pe toate coclaurile pe care le-ai sfinţit cu sapa, nu cumva să se împiedice apa în care ai plâns cu toţi pământenii şi cu dumnezeu, aşa, să nu sece fântânile niciodată, să învăţăm şi să ştim ce înseamnă sete la bine şi la greu.   te-ai du ...