Iarnă grea în Jigălia, sat component al comunei Şuletea, din regiunea Vaslui! E omătul mare cât casa, nu pospai, cum cel de acum! Şi cu furtună de 100 de Km pe oră, dinspre Kremlin! Şi cu oameni bucuroşi că Dumnezeu are grijă de ogor! Şi cu flăcăiandri veseli şi cu fetişcane vesele că-şi pot face derdeluş, că se pot „bate” cu bulgări albi, că-şi pot „ctitori” oameni/animale din zăpadă! Cu ţărani credincioşi în Cel de Sus! Şi cu deosebit/continuu respect pe ...

şi vine să-mi bată la poartă şi vine să-mi bată la uşă şi vine să-mi bată la geamuri uitarea în cuie şi pleacă să n-o mai aud, să n-o văd niciodată !!! şi pleacă aseară şi pleacă acuma şi-mi lasă uitarea în cuie şi pleacă departe, departe, departe, departe – şi mâine mai pleacă o dată...şi, dacă i-o fi prea aproape aici şi acolo, e gata să plece continuu, unde eu n-am să ajung niciodată fiindcă am suflet de paie şi visuri mărunte !!! şi stau şi mă ...

Doamna mea de dincolo de uşă, am o rugăminte fără leac:/ fii măcar o clipă mai miloasă, adu-mi (astăzi) fluierul de fag – / fluierul acela de-altădată, când ziceam (din el) de dor prin lunci/ şi te aşteptam să vii pe vale...şi nici pân-acum nu (mai) ajungi! Ai venit o dată, doar o dată...şi-ai plecat spre deal, departe hăt,/ tocmai unde-ncepe tot nimicul – dacă te întorci, am să-ţi arăt/ ce-ai lăsat în urmă, fără milă...şi ce însemnează ne/dreptate/ într-o ...

am vrut să spun ceva...dar am uitat că n-am nici subiect, nici predicat, nici virgulă, nici punct şi nici cătare la vrun anume ori la vrun oricare !!! am vrut să spun că nu-mi aduc aminte – când am dormit, atunci, printre morminte – cum am visat frumos, cum am visat că am şi subiect şi predicat, să mă slujească şi să-mi tot ajungă în viaţa mea, oricât ar fi de lungă !!! am vrut să spun...dar nu am spus nimic din câte-aveam, fiindc-un fel de frig dinspre-amăgire îmi d ...

Spre sfârşitul lui Septembrie 2019 – într-o sâmbătă seara, mai exact, la ora douăzeci, şi mai exact – n-am încotro pleca. Prin urmare, mă uit sfios în agenda cu distracţii şi văd că cititorul meu, Arhanghel Serafim, are nuntă. Nunta lui şi a nevestei sale, el fiind ultimul ei mire, şi ea fiind ultima lui mireasă pe Pământ. Nevastă-sa, Angelica Serafim – fostă Dimineaţă şi fostă chelneriţă chiar în restaurantul unde are loc minunata şi foarte mult aşteptata N ...

ia-ţi rochia mov, domnişoară lumină – cea mai frumoasă pe cărarea dintre cuvinte, dintre cuvintele care alcătuiesc numele şi prenumele poetului păzitor de curate şi sfinte !!!   ştii despre care rochie îţi vorbesc, domnişoară şi înaltă şi lungă şi tăcătoare lumină – rochia aceea de când te-am cunoscut şi în care singurătatea nu se mai termină !!!   a fost frumos, a fost foarte frumos pe cărarea aceea rămasă acolo. între nimic şi tot, umbrită de salcâmi c ...

Sigur că nu !!! nu vezi că nu mai merge ???/ las-o acolo !!! pleacă !!! uite-aşa !!!/ du-te acum şi adu-l să încerce !!!.../ n-o să mai zică-n veci „sigur că da” !!! Sigur că da !!! vezi cât de bine-i şade ???/ las-o aicea !!! şi rămâi şi tu !!!/ şi staţi cu minte !!! sunteţi cumsecade !!!/ nu vreau să mai aud „sigur că nu” !!! Spune-mi acum şi fără nici o milă,/ uită-te bine: vezi ceva pe zare ???/ simţi că te-mbie cineva de-acolo ???/ vezi, totuşi, că şi ...

ce tempo...ce dans prin noroaiele lumii: minciună eternă, şi dură, şi tandră, cu nunţi şi botezuri, cu viaţă şi moarte – frumos la-nceputuri în pas de oleandră !!!   şi gata...porneşte să fiarbă – n-adâncuri de sânge – regretul că toate...şi cele mai scumpe ILUZII de leandru...se sfarmă şi-şi sapă hodină sub cruci-sentinele  !!!   şi gata...dă clopotu-n clocot şi creşte cadenţa-n minciuni şi-adevăruri precare, lumina se coace, dă-n putred şi cade cân ...

Din vârful dealului, se vede acoperişul casei lui Ion Mocanu, învelit cu tablă neagră. Dar şi învelitoarea căsuţei lui moş Gheorghe: un ţugui de paie aşezate cu atâta pricepere, că nici cel mai afurisit viscol, nici cea mai straşnică furtună nu le poate învrăjbi şi nu le poate zvârli de la rostul lor. Însoţit de imaginea acestui ţugui imposibil de uitat, dar şi de imaginea bătrânului de care mă despărţisem oleacă mai înainte, mă las la vale... şi nu-mi pot strun ...

bună ziua până-n seară, când răsare noaptea bună - cea mai bună dintre sfetnici, dintre luminaţii care îmi arată drumul/calea spre liman, spre ţărmul unde luna plină-i mult mai goală,/ şi mai nouă, şi mai mare, şi citim pe ea desene/ cu iubiri şi nume rare, CU DE/MULTUL NE/MURIRII SMULSE DIN ENUMERARE!!! hieroglife cu lunateci, cu antici şi cu antice arătări în cercuri/linii, trame-n destrămări şi scame: tragedii până la viaţă, comedii până la moarte - toate prin ...