Un caz cu bătaie lungă, până la Raed Arafat dacă i-o ajunge la urechi. E un caz patologic, dacă te uiţi la achiziţiile din sistemul medical, şi de aceea punem din timp degetul pe rană.
Cu anunţ în SEAP, Serviciul Judeţean de Ambulanţă caută simulator de pacient de aproape 250 de mii de euro. Acum trei ani şi-au mai luat unul, de 90 de mii.
Atunci afirmau că e cel mai tare în domeniu şi o căutare pe net confirmă cifra. Un simulator mediu, folosit în facultăţile americane, e vreo 25 de mii de dolari fabricat de o firmă cap de serie în domeniu. Medicina gălăţeană, cap de mort în domeniul ei, mai bine şi-ar cumpăra nişte medici de banii ăştia.
N-ar fi mai eficient un simulator mediu, la vreo 25 de mii de euro? De restul s-ar putea asigura fondul de salarii pentru patru medici (unul pe tură), timp de trei ani, cu 3.000 de lei în mână. La aşa leafă, angajezi cei mai tari medici de urgenţă, tineri, entuziaşti şi dispuşi să ţină şi cursuri asistentelor din subordine în pauzele dintre urgenţe.
Simulatorul de un sfert de milion de euro vine fix ca o tichie de mărgăritar pe garajul Salvării din fundătura numită pompos strada Focşani. Sau ca un tomograf de câte milioane o mai fi fost la Spitalul de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, încă nereparat pentru o piesă de trei sferturi de milion de euro.
Medicina românească are în continuare probleme cu ochii. Nu vede că cea mai preţioasă dotare e tot capitalul uman. Cumpărăm logistică care ne depăşeşte capacitatea de întreţinere şi apoi apelăm la resursa umană a altei instituţii, plătită şi ea gras, şi tot de la buget.
Doar că preoţii nu se pricep decât la o singură urgenţă, iar decesul e incurabil!
Leacu-simulacru
