În fiecare dimineaţă, epitropul popii face curat în jurul bisericii care locuieşte exact pe colţul nord-estic al întâlnirii dintre strada Jiului şi strada Cosminului. În fiecare dimineaţă (în afara zilelor fără dimineaţă) ne salutăm sincer şi prieteneşte, din respect şi nu din amabilitate, mai ales din aia de sinteză, din aia făţarnică. Acest efor para/simpatic ştie să facă de toate: mătură, bate tablă pe casă, face şi drege instalaţii sanitare şi electrice, s� ...

Moto: "sau doi egal cu patru. altă sferă             limită de. ori nu. fără adresă.             urma luminii peste. Frontieră             abandonată-n propria-i viteză."                                          (anonim folk)   În trecut e viitorul cel pe care am uitat să-l observ, să-l gust, să-l chinui, să-l aud...uite, acum e târziu să-l chem încoace, la trăit, la dans, la stat... pot să-l chem...şi, ...

Cunosc foarte bine un popă. Pot spune în faţa oricui, chiar şi în faţa plutonului de execuţie, că-i un popă de treabă, un popă rar. Poate fi dat drept exemplu de model la sate şi la oraşe. Poate fi chiar arătat cu degetul şi slăvit de toţi cei de jos, care mai cred în Cel de Sus. Poate fi chemat oricând la Cina cea de Taină a fiecăruia. Pentru că (nu-i aşa?) fiecare are o misiune pe acest Pământ, fiecare este obligat (se obligă) să-şi care Crucea până la Sfârşitul ...

Moto: "Poţi să vii, s-aproape gata, chiar de-a fost să nu mai fie...             şi fă-ţi câteva batiste din cămaşa mea, Marie!"                                                                                (anonim folk)   Începe să plouă, Marie... te rog să deschizi o fereastră... sunt singur, afară, pe prispă, şi caii sunt singuri pe coastă!   Şi fulgeră tare...şi tună... gutuii r� ...

La nouă ani acasă şi de acasă, în bătaia primăverii, puţin aplecat, ca un salcâm aproape de moarte, dar fără să mă gândesc la ea, măsor distanţa dintre sud şi nord cu ochii haşuraţi şi cotropiţi de atâtea şi atâtea linii cu aripi în stoluri sau singure...una câte una, două câte două, multe câte multe, toate câte toate...dar toate, absolut toate, rostogolind ad/mirare dinspre marele Nicăieri spre marele meu Nimic, adică alt fel de nicăieri, însă amăgit prin Na ...

Am văzut o fată lungă de la mine pân-la ea, adormită pe cărarea dintre sete şi fântână... şi un fel de lemne crude s-au aprins în timpul meu... flăcări care chiar şi astăzi mă scrumesc şi mă îngână!   Era fata cea mai mare dintre fetele din sat... celelalte erau scurte, mici, brunete, fără şcoală... fata lungă era blondă şi avea părul ca grâul bun de pâine pentru zimbri cu tăcere catedrală!   Nu vrea nimeni nişte flăcări...fără preţ de cost le-aş da, ui ...

Nu mai zic despre nesimţiţii de pe stadion. Nici despre nesimţiţii (alde grătar naţional) care dau păsările afară din pădure şi îndoaie copacii (sărmanii) cu zgomote aiuritoare. Nici despre nesimţiţii care fură cruci din cimitire. Nici despre nesimţiţii sus puşi, care fură până şi ultima speranţă a acestui popor condamnat să fie condus, înconjurat şi năclăit de neamuri proaste. Sigur că da! nu vreau să mai zic nimic despre ticăloşi! vreau să mai zic şi despre ...

Un prototip special şi în vehementă ascensiune şi diversitate pe geografia oraşului este nesimţitul din staţia de autobuz, microbuz, tramvai. Acesta sfidează orice cod etic, nu pune în balanţă nici o observaţie, ce-i drept, foarte rară şi riscantă pentru cel care îndrăzneşte să-l mustre pe ticălos. În aşteptarea mijlocului de transport, acest mocârţan trânteşte flegme pe asfalt, zvârle chiştoace şi ambalaje şi pahare, dă şuturi la tot felul de cutii aruncate de al ...

Pândesc după biserici: sunt hoţ de cele sfinte, că sunt sărac...şi-acasă nu am măcar un sfânt să-mi deie dezlegare la frâu şi la cuvinte, la ură, la iubire, la cer şi la pământ!   Pândesc după biserici: e gata, popa pleacă şi toţi fastidioşii se duc la locul lor... îmi fac o cruce mare, reală şi întreagă, să sparg cu ea misterul bisericii, uşor!   Pândesc după biserici: ce lume mă pândeşte să vadă din pomana şi mila lor ce fur, să afle cum se face ...

O altă categorie de ticălos este nesimţitul cu autobuz. Acest vehicul de transport în comun nu-i aparţine, dar face ce vrea cu el şi în el. De pildă, "bagă" în boxe ce vrea şi când vrea şi cât vrea şi cum vrea. Pe acest foarte cunoscut târtan îl ştie toată lumea, dar nu-i zice nimic atunci când umple autobuzul cu grohăituri tip Minune şi alţi şi alţi grohăitori asemenea. Pe acest târtan nu-l interesează gustul şi urechile călătorilor, ci numai şi numai satisfacţi ...