Ion Zimbru

Ion Zimbru

Părere într-o părere (chestiune de curaj)

Joi, 16 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Adevărul, chiar şi împăiat, este mai sfânt ca minciuna"                                                            (Vasile Sevastre Ghican) Am curaj să cred că sânt o părere a mea, a ta, a lui... şi a oricui are cuvinte şi curaj să priceapă cum "nu-i" nu este şi cum "este" nu-i, cum "altfel" este "aşa" în cealaltă parte a fiecăruia dintre noi, cum "aici" este "acolo", şi invers, şi cum "acum" este în sine "ap ...

Jeep(ul) şi căţeaua lui Petrache Neculai (I)

Joi, 16 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Pe strada Frunzei, faţă în faţă cu Apusul şi spate-n spate cu domnul Damian... (omul care a plătit o basculantă plină cu lemne şi un sac plin cu găini, dar a trecut un an şi mărfurile n-au mai ajuns în bătătură)... stă bojdeuca lui Petrache Neculai. Acesta-i un sapiens mecanic, electric, i/real, manual, elegant.. .un focar de smerenie şi tandreţe, un zăcământ de pace şi iubire, o comoară, un săritor când bate clopotul de viaţă şi de moarte... Şi, printre mii şi mi ...

Năvală (despre unghiuri)

Miercuri, 15 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Se face frig, deodată, în Sahara,/ îngheaţă apa, brusc, în dromader,/ în plină zi se face bună seara/ şi în Poet apune leru-i ler!// Şi-ngroapă ora clipele în sete,/ şi oazele fac apă la genunchi,/ Poetul scrie (pe nisip) sonete,/ cu genele în formă de triunghi!// Morganele au părăsit poteca,/ în strigăte se face inutil.../ (este închis la editura Meca).../ şi manuscrisul moare infantil!" (anonim folk)   Ce aer şi năvală de unghiuri ascuţite pe linia subţire ...

Doi domni ÅŸi o zi de NaÅŸtere

Miercuri, 15 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Domnule Mihai Eminescu, Astăzi, în fiecare an, femeia tatălui tău chiar începe să te nască. Şi chiar reuşeşte. Nu plângi. Nici măcar nu scânceşti. Că eşti prea deştept şi prea frumos pentru lumea aceasta... şi ştii foarte bine cât ai să suferi mai târziu, drept pentru care îţi păstrezi lacrimile să-ţi fie de ajuns şi de folos atunci. Tu ştii că plânsul adevărat înnobilează jurul şi jurul jurului tău. Numai tu poţi şti că doar plânsul adevărat este cea ma ...

Parcă-l ştiam de undeva (două capete)

Marți, 14 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Pământul este casa în care dormi o singură dată" (Vasile Sevastre Ghican) În care capăt al secundei/ să cred că vei veni la timp? ai fost în capătul acesta/ când eu eram în celălalt?... am fost la începutul vieţii/ acestei clipe, şi scâncea, poate pricep (şi eu) că are/ un capăt rece şi-unul cald! Cel rece să fi fost acela?/ cel cald, atunci, când/cum va fi?... de ce scânceşte, oare?/ oare, dacă nu ştiu, ce pot să-i fac?... (se umple leagănul cu plânsu-i,/ ...

Apa care nu se varsă nicăieri (V)

Marți, 14 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Dangătul clopotului bătut de mine (şi de moarte) se loveşte de Rădeşti şi se sparge într-o tânguire şi într-un vaier fără cusur. Se sparge în mii şi mii de firimituri şi se întoarce pe deasupra satului, pe sub sat şi prin sat, parcă încetinindu-şi vocalele... (u! a! u!)... uite-aşa, să nu tulbure liniştea din sicriu, să se audă bocetul ţaţei Măndiţa, să se audă lacrimile sfârâind pe lutul prispei, să se audă indiferenţa Veşniciei aduse de tractor. Aşa, ca o ...

Două Doamne (şi un salut…întru memoria poetului Nichita Stănescu)

Luni, 13 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Noapte bună, doamna mea...noapte bună-i/ dacă vine Cineva să-ţi descrie,/ cu mâinile-amândouă,/ pe geamuri,/ o poveste din Copilărie,/ când visai să vină Cineva şi să-ţi spună:/ a fost odată ca niciodată o fetiţă cu chibrituri,/ o fetiţă cu brichetă,/ o fetiţă cu ghetele pe dos.../ o fetiţă pe care Zmeul de carne o învăţa să se joace cu Zmeul de hârtie.../ şi,/ împreună,/ l-aşteptau pe Făt-frumos!" (după Victor Cilincă)   Bună dimineaţa,/ Doamnă ...

Apa care nu se varsă nicăieri (IV)

Luni, 13 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sigur că da!...Nenea Gigi Avădanei vine la gard şi mă roagă să bat clopotul de moarte. Umblă prin buzunare şi scoate o monetă de trei lei. Cică trebuie să-mi plătească această muncă. Cică-i un gest de smerenie să baţi clopotul când moare un om. Îmi dă rotundul de nichel şi-mi spune să nu iau clopotul în râs. Cică să-l bat frumos şi tare, cu ochii în sus şi cu gândul la viteza vieţii, la in/utilitatea acesteia...şi să fiu convins că cine vrea să audă, aude. Ci ...

Apa care nu se varsă nicăieri (III)

Sâmbătă, 11 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Vestea că a murit primul Cititor al Copilăriei mele vine ca un trăsnet din senin. Maică-sa, ţaţa Măndiţa, plânge în hohote şi se uită în sus. În Sus, spre Miazănoapte, dar şi în Sus, spre Cer, adică. Pentru că din Sus trebuie să apară maşina cu sicriul în care Titi tace pentru totdeauna, sfărmat de tractor. Plânge în hohote şi umblă de colo-colo, pe aria/maidanul din faţa casei sale şi a lui moş Vasile Mihai. Eu stau după gard, în grădina mamei şi a lui tata, Š...

Doamne, ce Singurătate! (o stare)

Sâmbătă, 11 Ianuarie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Moto: "Vai de capul sufletului meu!"...(ar zice "îngerul cu o carte în mâini").../ ÅŸi Os de Metaphoră s-ar face,/ ÅŸi drept fluier s-ar da la Singurătate,/ ÅŸi drept jucărie s-ar da la câini!" (anonim folk)   Cică doamna mea e-n stare/ să mă calce în picioare... în picioare d-alea fine,/ de bacante ÅŸi ondine, de metrese ÅŸi vestale,/ de iubite catedrale... ÅŸi fecioare împletite/ printre versuri ÅŸi ispite, printre nu ÅŸi da, ÅŸi printre/ umbra cestelor cuvinte, printre cruci ...
Pagina 617 din 750