Ieşeanca de sămânţă gălăţeană Livia Ciupercă are "acea căldură şi dăruire şi devotament care o singularizează printre istoricii literari, printre istorici în general" - o caracteriza profesorul Th. Parapiru pe cea care nu-şi uită obârşiile, ci le slujeşte cu credinţă, la Salonul literar "Axis libri" al Bibliotecii "V. A. Urechia", la lansarea volumului său "Vlăstare de la Dunărea de Jos" (Ed. StuIS, Iaşi, 2017). Despre "oameni care au trăit într-un anonimat aproape eroic" - puncta tot Parapiru -, de la prolificul prozator Alexandru Lascarov, la preoţi sau învăţători-scriitori, uitaţi în sătucuri covurluiene.
Când vorbeşte, autoarea pune pasiune, invocă, aerul vorbelor sale devine incandescent! Aduce încă o carte de dragoste pentru tărâmurile gălăţene (ne amintim şi de "Portrete de la Dunărea de Jos", scoasă de CCDJ). Carte de căpătâi, restituiri de chipuri de suflete, pe nedrept şterse în timp, oameni cu talent şi strădanie, exemple morale, formatori dedicaţi de veac XIX şi XX.
Născută la Bereşti, membră USR, istoric dedicat vechiului Covurlui, profesoara e formator naţional, răsplătită cu Distincţia "Gh. Lazăr", e iniţiatoare a Simpozionului Naţional "Ioan Petru Culianu", fondatoarea revistei literare "Primăvara ieşeană", redactor-şef la revista "Sfera Eunică" - Craiova, editarea de antologii de versuri (cităm măcar Antologia universală a poeziei româneşti contemporane).
