Legenda păsării phoenix spune că această pasăre era unică pentru că întrecea în frumusețe orice altă înaripată. Viețuia pe pământ peste 500 de ani și viața ei se sfârșea când ea însăși, printr-un gest unic, se autoincendia. Dar, renăștea la fel de frumoasă din propria cenușă.
Sintagma "pasărea phoenix" reprezintă "simbolul renașterii, al încrederii într-o idee, într-o cauză". Phoenix, phoenicși este un substantiv comun și se scrie cu literă mică. (DOOM2)
Eminescu folosește acest simbol în poezia "Odă (în metru antic)": "De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,/ Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…/ Pot să mai renviu luminos din el ca Pasărea Phoenix?"
În ceea ce priveşte victoria a la Pirus, şi aici avem parte de o poveste. Pirus, Regele Epirului, privea îngândurat câmpul de luptă. Se părea că victoria lui împotriva romanilor este aproape. Lupta se întinsese de la Heracleia până la Ausculum și în urma confruntării mii de trupuri zăceau prinse în ghearele morții. Câți dintre ei erau ostașii lui? A aflat repede că numărul celor morți era îngrijorător de mare. Regele, nu după mult timp, hotărăște să ordone retragerea armatei sale din Italia. Pierderile sunt atât de mari, încât victoria asupra romanilor este definitiv umbrită. Anul 280 î. Hr. este un an însângerat pentru Pirus, dar acest lucru nu l-a oprit să se îndrepte spre cetățile grecești, oferindu-se să le ajute în lupta lor împotriva cartaginezilor.
Expresia "victorie à la Pirus" are următorul sens: "succes la fel de costisitor ca un eșec". (DEX)
În ceea ce priveşte pânza Penelopei, punctul de pornire este războiul troian. Trecuseră 10 ani și grecii nu reușiseră să cucerească cetatea Troiei. Ulise găsi modalitatea de a pătrunde în cetate dăruindu-le troienilor un impunător cal de lemn în burta căruia se ascundeau cei mai viteji luptători. După ce Troia fu cucerită prin vicleșug, Ulise va rătăci ani mulți până va ajunge în patria lui iubită, Itaca. În acest timp, Penelopa, soția credincioasă a lui Ulise, este asaltată de pețitori care îi cer să se hotărască și să aleagă pe unul dintre ei drept soț. Penelopa promite că își va alege soțul după ce va termina de țesut pânza. Însă, ceea ce țesea ziua, Penelopa desfăcea noaptea, întârziind cât mai mult luarea unei decizii, în speranța că soțul ei, Ulise, se va întoarce.
Expresia "pânza Penelopei" are următoarea semnificație: "pretext invocat de cineva, aparent credibil, dar care are o rațiune ascunsă". (DEX)
Sursa: corectromaneste.wordpress.com
