* Curajul Adevărului * Autorul a fost invitat la Balcic! * O lansare deosebită *
Naţionalist în sensul cumpătat al cuvântului, istoricul Cătălin Negoiţă a început odiseea sa publicistică cu o carte despre Pactul Ribbentrop – Molotov. Autorul a continuat cu publicarea tezei sale de doctorat - un volum masiv despre istoria Cadrilaterului.
Tema este atât de tabu, încât gălăţeanul a fost primul care a avut curajul să o cerceteze pe larg, fără să i se poată reproşa vreo umbră de intenţie revizionistă sau partizană. Iar acum Cătălin Negoiţă recidivează, scriind despre tendinţele din Cadrilaterul interbelic - fireşti într-o zonă la fel de frământată precum Iugoslavia recentă -, de a apela la extremisme ca la singura salvare.
Cartea „Între stânga şi dreapta. Comunism, iredentism şi legionarism în Cadrilater (1913 - 1940)”, Editura Fundaţiei Scrisul Românesc Craiova, 2009, a fost lansată la Salonul Axis libri al Bibliotecii „V.A. Urechia” de joi, într-o formulă „mai altfel”.
Autorul ne obişnuise deja cu proiecţia de film documentar la lansările sale. Acum, la acesta s-a adăugat „montajul literar-artistic”, parcă în tradiţia epocii comuniste…
Texte provocatoare interbelice au fost interpretate joi fie de tineri îmbrăcaţi în cămaşa verde legionară, fie interpretând rolul unor iredentişti bulgari sau pe ale unor bolşevici.
Negoiţă ne-a deschis astfel, cu ajutorul studenţilor de la Facultatea de Arte, o fereastră în Istorie, făcând publicul să se simtă ca „atunci”… Pentru cei care nu au citit cartea, ca să-i simtă emoţia, în ciuda tratării obiective, reci, a subiectului, „teatrul” a fost prefaţa potrivită!
Istorii necunoscute
Guverne româneşti fără viziune şi fără simţire s-au jucat cu soarta populaţiei aromâne şi româneşti din provincia anexată după al doilea război balcanic, în care România a ieşit, fără jertfe, lider zonal, profitând, la o vreme în care împărţirea pământului se făcea după gustul învingătorilor.
Bolşevismul, iredentismul şi mişcarea legionară au absorbit energiile şi speranţele unei populaţii crucificate prin dezinteresul politicienilor români, cu nimic mai breji de-a lungul timpului, şi violenţa unor grupuri.
Ciobanii aromâni a căror transhumanţă a fost ruptă de o graniţă impusă şi-au găsit o nouă soartă, de agricultori, în Cadrilaterul de la sud de Dunăre, unde Bucureştiul oferea pământ coloniştilor…
Însă, fără o protecţie a guvernelor României, sărăcia, arbitrariul, atacurile de o cruzime de neimaginat ale teroriştilor comitagii i-au adus pe coloniştii cu sânge aprig în organizaţii vehemente, încercând să-şi facă singuri dreptate. Mulţi aromâni au făcut astfel parte din mişcarea legionară.
Elogiat de mari istorici
Negoiţă este „unul dintre acei oameni care deschid drum spre viitor”, crede profesorul Parapiru, mediatorul Salonului literar. Istoricul gălăţean Arthur Tuluş a ţinut să-l felicite pe confratele său pentru această realizare remarcată de altfel şi de istorici „grei” din ţară, precum prof. univ. dr. Gh. Buzatu.
Prof.univ.dr. Dumitru Şandru, de la Iaşi, care şi prefaţează cartea, o numeşte chiar „operă de referinţă ce se cuvine a fi elogiată” despre o temă tratată până acum doar fragmentar.
Cartea va fi lansată şi la Cernăuţi, Belgrad şi Chişinău
Am aflat cu această ocazie că, prin implicarea poetului Viorel Dinescu, cartea va fi lansată şi la Chişinău. Pictorul Gheorghe Andreescu s-a implicat de asemenea, iar cartea va fi lansată şi la Cernăuţi şi Belgrad.
Cel mai onorant, Consiliul Local din Balcic, adică tocmai din Cadrilater, l-a invitat pe autorul gălăţean să-şi prezinte cartea. Fără personaje complet negative şi complet negative, Istoria este adesea paradoxală. „A fost bine sub români”, a aflat autorul chiar de la supravieţuitori din Cadrilater ai epocii.
Chiar dacă au vrut să scape de români, bulgarii de rând au regretat administraţia românească, conducând cu flori armata noastră, la retragerea în Regat. Negoiţă a vorbit joi şi despre schimburile forţate de populaţii făcute între România şi Bulgaria după 1940, în care mulţi bulgari şi-au riscat viaţa venind înapoi clandestin, în ţarinile pe care se deprinseseră să le numească ale lor…
Sursele de documentare ale cărţii sunt diverse. „Arhive”: cea a Ministerului Afacerilor Externe, arhivele fostelor direcţii ale Poliţiei şi Siguranţei, a prefecturii judeţului Durustor, din Cadrilater etc. „Documente publicate”. „Periodice”. „Lucrări generale”. „Lucrări speciale”. Pentru o carte specială…
Explicaţie foto: Ziarist, profesor, doctor în Istorie, om de televiziune, Cătălin Negoiţă este un autor total
