Despre Hortensia Papadat-Bengescu (n. 1876 Ivești, Galați - m. 1955 București) s-au scris deja șapte monografii și cel puțin 16 studii și prefețe la volume din opera sa. Printre cei care i-au dedicat lucrări întregi se numără criticii Constantin Ciopraga sau Ioan Holban, în vreme ce Șerban Cioculescu sau Gabriel Dimisianu, pentru a numi alți doi critici importanți, se află printre cei care au ținut să introducă cititorii în universul scriitoarei gălățence.
Vorbim de critici pentru că la îndemnul unuia dintre ei, Eugen Lovinescu, avea să evolueze spre proza obiectivă care a consacrat-o prin ciclul familiei Hallipa, o tetralogie ce are ca vârf de referință "Concert din muzică de Bach". Interzisă de regimul comunist, moare la București, săracă și uitată. Avea să fie recuperată destul de bine însă după 1965, an în care începe reintegrarea ei culturală. Dacă în județ se bucură de o casă memorială, în municipiul de la Dunăre nu are nici măcar o stradă (cum se întâmplă în Tecuci, București sau... Buzău ori Mangalia). Nu mai vorbim de un bust. De același regim se "bucură" și o altă doamnă a literelor, născută în Galați: Nina Cassian (ea va avea totuși o alee, în Micro 13B).
În imagine, reporterul TVR Alina Brandabur - Salanți (anterior corespondent ProTV și Prima TV) ține în mână studiul critic "Hortensia Papadat - Bengescu", de Viola Vancea, ediție princeps cu autograf. În spatele Alinei se află lucrarea "Ziua și noaptea", executată de artista Vasilica Marinescu - Kasnovschi la prima ediție, din 1976, a Taberei de sculptură în metal de pe faleza Dunării.
100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile
"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă".Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.
