Textele prezentate vinerea trecută aparțin unei etape prin care am trecut cu toții. Începuturile sunt anevoioase în literatură, desprinderea de modelele clasice nu e fără un efort intens, conștient. Partea bună e că au existat câteva versuri și idei care să cucerească. Și că, prin actul ritualic de a citi aceste poeme în cenaclu, autorul le poate închide într-un sertar și are oportunitatea de a face un pas mare înainte. Îl așteptăm pe Valentin Dragoș cu mai multe lecturi, cu texte noi, poate chiar de proză, și cu dragostea de poezie de care dă dovadă.
Textele sunt într-o fază incipientă, scrise de un suflet care are legături cu frumusețea literaturii în poezia clasică. Această fază ar trebui depășită printr-o voință de autodepășire. Trebuie lectură multă. Ritmarea și rimarea sunt deficitare. Valentin ar trebui să încerce proza. Tehnic nu e pregătit pentru poezia clasică. (Ion Avram)
Lirica e o nevoie firească. Dar până la artă e o cale lungă. Prima condiție e lectura. (Anca Șerban Gaiu)
Sunt texte în care se vede căutarea ritmului și a rimei. Parcă e același poem de la primul la ultimul. Mi-a amintit de jocurile copilăriei. (Marius Grama)
E într-o etapă a literaturii. Important e să nu renunți. Trebuie să te deschizi. Este multă sensibilitate. E un semn că tu poți. (Carmen Neacșu)
Te încurajez. E o anumită vârstă a poeziei. Ai idei! (Adi Secară)
Sunt versuri accesibile. Metafore calme, liniștitoare. E și un romantism care îi iese din depresie. (Nelu Păcuraru)
Vineri, 8 februarie, ora 18.00, la sediul "Viața liberă", ne va citi Luminița Dascălu din cartea "fiara. nevisătorul. trei", 2018, Editura Cartea Românească.
