Astăzi este cinstit în Biserica Ortodoxă Română Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. S-a născut (în 1596) la Succeva în pământ românesc şi este fiul lui Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606.
De la mama sa Marghiţa a primit cuvântul plin de lumina Drepteicredinţe. După moartea tatălui său a pornit în pribegie împreună cu mama sa şi s-au stabilit în Polonia.
În anul 1625 a fost tuns în monahism; pe moşia sa din Rubiejovka a ridicat şi o biserică cu hramul „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Şi-a purtat rugăciunea la Lavra Pecerka unde a fost ales egumen al mănăstirii.
În 1633 a fost ales Mitropolit al Kievului, Haliciului şi a toată Rusia, alegere confirmată de Wladislav IV şi de Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Chiril Lucaris.
Este una dintre personalităţile marcante ale Ortodoxiei din veacul al XVII-lea; cunoştea mai multe limbi clasice: latina, greaca, dar şi slavona şi polona.
A studiat gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia şi a tipărit în vremea sa cincizeci de titluri, fiind unul dintre susţinătorii culturii.
A ridicat şi a restaurat biserici, a construit aşezăminte medicale, dar cea mai importantă lucrare a sa rămâne „Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe”, care s-a statornicit în cadrul Sinodului de la Iaşi din septembrie-octombrie 1642.
Această lucrare a lămurit marile teme ale dogmei şi învăţăturii Bisericii Răsăritene în lungile lupte care s-au dus în acel timp din partea uniaţilor care doreau trecerea românilor în Biserica de Apus.
Sinodalii au corectat două dintre învăţăturile acestei mărturisiri care erau împrumutate din Biserica de Apus - existenţa purgatoriului şi momentul epiclezei - toate celelalte învăţături aşezate în Mărturisirea de credinţă de Petru Movilă fiind valabile şi astăzi. A trecut la Domnul la 1 ianuarie 1647.
Acest sfânt care se considera „fiu de neam moldovean” a fost canonizat de vecinii ucraineni în anul 1995, cu dată de prăznuire pe 31 decembrie.
Noi îl prăznuim pe 22 decembrie şi îl purtăm în suflet ori de câte ori îi căutăm cărţile pentru a ne lămuri în aspectele ce ţin de acurateţea învăţăturii Bisericii noastre.