De-a lungul anilor, în paginile de Cultură ale "Vieţii Libere", Victor Cilincă a scris despre mulţi autori gălăţeni sau negălăţeni - scriitori, artişti plastici, muzicieni, actori, dansatori etc. - care şi-au expus talentul în mai toate formele pe care le ştim: lansări de carte, expoziţii, spectacole, festivaluri, concursuri etc. El însuşi şi-a lansat în diferite momente şi locuri multe dintre cele 37 de cărţi ale sale. Dar de puţine ori s-a scris despre aceste lansări. Vorba ceea: cismarul umblă cu pantofii găuriţi şi croitorul, cu hainele rupte.
În seara de joi, 11 aprilie, la Salonul literar "Axis Libri" al Bibliotecii Judeţene "V. A. Urechia", patru autori - printre care şi Victor Cilincă, desigur - au prezentat câteva cărţi legate de viaţa spirituală şi socială a Galaţilor. Evenimentul, desfăşurat în Sala de lectură "Mihai Eminescu", a fost prezidat de directoarea adjunctă a instituţiei, Geta Eftimie, şi moderat de criticul literar Adi George Secară, recenziile cărţilor fiind prezentate, ca de obicei, de filologi ai bibliotecii. Ca o remarcă specială, aş putea arăta faptul că a fost una dintre rarele întruniri în care toate cele patru cărţi au avut un rang bun şi nu s-au amestecat tematicile.
Revenind la subiect, au fost prezentate volumele: "Catedrala Dunării de Jos" şi "Amintiri din viaţa marelui Melchisedec" - ediţii îngrijite de părintele Eugen Drăgoi - cărturar şi editor - dedicate darurilor sufleteşti rămase de la întemeietori ai Bisericii aici, în portul de la Dunăre.
Cu fotografii de epocă semnificative pentru demonstraţia subiectului, proiectate în plen, a urmat cartea lui Victor Cilincă, "Saga neştiută a Galaţilor - 1917-1918", un studiu antropologic şi un istoric al asediului de un an şi jumătate al Galaţiului în timpul Marelui Război, cu detalii semnificative şi date inedite, precum şi despre Bătălia Galaţiului de la Boboteaza din 1918, faptă incredibilă care avea să salveze întreaga ţară şi chiar Europa.
După volumul lui Victor Cilincă, a fost prezentată şi cartea "Drumul înfăptuirii Marii Uniri: Culegere de articole", coordonată de profesorii Ghiţă Nazare şi Sorin Langu.
Nu trebuie omis că, în deschiderea Salonului, corul Seminarului Teologic "Sfântul Apostol Andrei", condus de profesorul Adrian Marin, a susţinut un moment de muzică sacră, potrivit evenimentului şi apropiatelor Sărbători Pascale.
Frumoasă şi surprinzătoare a fost o mică piesă de teatru despre decorarea reginei Maria a României, chiar cu un veac în urmă, în martie 1919, la Palatul Versailles. Personajele: regina - în straiul popular pe care-l promova, preşedintele Franţei de atunci, Raymond Poincaré - cu un melon vechi de peste 100 de ani, papion şi eşarfă tricoloră franceză, generalul Ballif - aghiotant regal şi prezentatoarea. Au interpretat voluntarii Asociaţiei "Tinerii şi viitorul", conduşi de prof. Ştefania Tristiana Cojocaru - elevi la Liceul "Emil Racoviţă" şi la Liceul CFR: Bianca Gabriela Demidov (regina), Valentin Cristian Dragomir (preşedintele Franţei), Andrei Alexandru Băleanu (generalul) şi Ana Popa (prezentatoarea). Deliciul serii au fost o cască franceză model Adrian, precum cele din Primul Război Mondial, purtate şi de Armata Română, şi o carabină cu baionetă, ambele autentice, împrumutate de la fostul bibliotecar Lucian Pleşa şi purtate chiar de autorul piesei, Victor Cilincă, în rolul de apărător al reginei.
În calitate de gălăţean şi prieten de breaslă al scriitorului Victor Cilincă, ţin să arăt că am fost interpelat de multe şi diverse persoane (părinţi, bunici, profesori, elevi), care doreau să ştie cum pot face rost de cărţile "Abecedarul istoric gălăţean" şi "Saga neştiută a Galaţilor - 1917-1918". Din păcate pentru ei, pentru Victor Cilincă, dar şi pentru mine, a trebuit să-i dezamăgesc, informându-i că au fost tipărite în tiraj mic şi s-au epuizat.
Un spirit întreprinzător inspirat, gălăţean sau nu, român sau nu, ar putea interveni să corecteze această stare de fapt în beneficiul lui şi al autorului, dar, mai cu seamă, ar veni în întâmpinarea românilor - gălăţeni sau nu, din ţară sau de pretutindeni. Să fie bine!
Sursa foto 1, galerie, colecţia Bibliotecii "V. A. Urechia". Foto 2 și 3, de Iulia Kelt
