* Mormintele unor oameni simpli * Nimic nou sub soare: se jefuiau morminte şi pe vremea romanilor *
Despre tumulul complet cercetat până zilele trecute, care, alături de alte movile de pământ funerare străjuiesc parcă vechiul castru roman de la Tirighina, a scris cândva şi Pârvan…
Arheologii aşteptau din anii ’50!
„Încă din anii 50, arheologul Ion Dragomir, devenit apoi directorul Muzeului Judeţean de Istorie Galaţi, a făcut o atenţionare Comitetului de Cultură de pe vremea aceea – pe care am găsit-o”, ne-a relatat directorul Muzeului de Istorie Galaţi, prof. Cristian Căldăraru.
„În ea menţiona că ar trebui reluate lucrările de cercetare la castrul roman de la Tirighina. Dincolo de şosea, cam la 200 de metri de castru, toată suprafaţa aceea reprezintă şi acum o zonă tumulică. Sunt, încă, peste 20 de tumuli, au fost mai mulţi până în anii ’57-’59, când nu începuse încă a se construi Combinatul”.
„După ’60, s-au excavat de acolo, odată cu construcţia viitorului combinat siderurgic, mii de tone de pământ. Şi atunci s-a distrus din necropola (cimitirul, n.red.) de altădată a castrului roman. Dl profesor Mihalache Brudiu a cartat tot ceea ce înseamnă tumul în judeţ, astfel că erau cunoscuţi, problema e că n-avem fonduri…”
N-aduce anul ce aduce… semnalul
N-au fost bani pentru deschiderea şantierelor arheologice, dar în vară a apărut o ocazie neaşteptată. Firma de telefonie mobilă Cosmote a concesionat un teren, peste o parte din necropolă, ca să ridice o antenă.
Săparea fundaţiei cerea, conform legii, să se facă „descărcarea de sarcină arheologică”. A fost ghinionul firmei, care a trebuit să plătească mână de lucru – la început 10 muncitori, apoi vreo 30, ca să meargă mai repede – pentru săpături. Dar şi norocul comunităţii gălăţene, care se alegea cu o cercetare arheologică pe întreaga suprafaţă a tumulului.
„Ghinionul lor şi bucuria noastră, căci, iată, s-a salvat un tumul, s-a recoltat tot ce avea în interior. Avem un inventar interesant, care va face obiectul unei expoziţii: ceramică, monede, două schelete întregi şi fragmente de schelet…”.
„Urmează acum munca de cercetare, la muzeu. Osemintele le vom trimite la un laborator de cercetare din ţară, ca să le datăm cu aproximaţie.” După cercetare, un raport arheologic care va constitui subiectul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Timpul a ros „piramidele” de pământ
Acum, din movilele de odinioară se mai văd doar uşoare ridicături: au fost erodate de vânt, plugarii au arat de secole dâmburile, muşcând din ele palmă cu palmă, pământul a fost cărat de ape, rădăcinile de viţă-de-vie au frământat pământul, ne-a spus arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie Galaţi, cel a condus şantierul arheologic.
Dumnealui ne-a povestit istoria… săpăturilor începute în vară. S-a lucrat meticulos, cu lopata, cu şpaclul şi peria, săpând până la pământul galben, steril din punct de vedere arheologic.
Cu succes: „Au fost descoperite 12 morminte, dintre care patru de incineraţie şi opt de înhumaţie. De asemenea, au mai apărut nişte complexe din perioada modernă, adică nişte zone de locuire temporară ale unor indivizi din secolul XIX”.
A fost găsită acolo o copeică de la 1852 şi o potcoavă, spune specialistul, care presupune că s-au încartiruit aici trupe ruseşti, care au campat, au făcut focul. Mormintele de incineraţie sunt la 40 – 50 cm adâncime, cele de inhumaţie, până la doi metri şi jumătate.
„Toate sunt din secolele II – III, din perioada romană, aşa cum era de aşteptat. Toţi tumulii – situl arheologic se numeşte ˝Necropola tumulară romană Tirighina˝ – nu conţin morminte atât de bogate, de spectaculoase. Mai înainte, la începutul secolului XX, a fost descoperit într-un tumul, tot în zona respectivă, un sarcofag, deci era mormântul unui om bogat, care este la Institutul de Arheologie Bucureşti”.
„Cei de aici erau oameni mai simpli. Făceau parte din coloniştii romani, probabil din Cohorta a II-a Mattiacorum. Să nu uităm că ne aflăm la 200 de metri de castrul roman! Suntem exact în perioada în care castrul roman şi aşezarea civilă daco-romană de la Barboşi funcţionau, înainte de retragerea romană”.
„Tumulii sunt prezenţi în tot spaţiul Imperiului roman. Populaţia fiind foarte diferită în imperiu, cu foarte multe etnii, existau rituri diferite. Cel de incineraţie se păstrează până spre sfârşitul secolului II, când ritul inhumaţiei devine preponderent”.
„Pentru Galaţi, e important că avem în sfârşit o zonă cercetată dintr-un sit arheologic. Aşa cum a fost zona din cartierul Dunărea, cercetată de dl Brudiu în anii ’80. Importanţa acestui tumul constă în faptul că a fost cercetat în întregime, pentru prima oară, datorită finanţării investitorului”.
„Rămân încă şase tumuli în zonă care pot fi cercetaţi, dacă nu vor fi distruşi de indiferenţa locuitorilor, autorităţilor…” Deja, firme gălăţene aruncă gunoaie în zonă, iar în viitor curăţarea acestora cu buldozerul ar putea afecta mormintele.
Mai sunt multe gorgane care aşteaptă să fie cercetare: trebuie bani şi bunăvoinţa proprietarilor de pământ. În imediata apropiere există un tumul mai mare decât cel cercetat.
Poate că în viitor Ministerul Culturii să aloce fonduri şi să se sape şi în alţi tumuli. Istoria ar putea ajuta turismul. Dar când?
Explicaţii foto:
1 - Unul dintre scheletele bine păstrate;
2 - Fotografie făcută pe şantierul arheologic;
3 – Profesorul Cristian Căldăraru va organiza o expoziţie
Foto: Costel Ilie
