* Anomalia a fost sesizată de deputatul gălăţean Viorel Ştefan (FOTO) şi, oarecum, îndreptată *
„Ruperea Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) din cadrul Ministerului Culturii din România a creat cel puţin o situaţie stranie, dacă nu mai multe, declara deputatul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget finanţe din cadrul Camerei Deputaţilor din România, prezent la Adunarea Eparhială a Dunării de Jos, în calitate de deputat eparhial.
„Iniţial se făcuse trecerea SSC direct în subordinea primului ministru, dar noul secretariat nu avea alocat niciu leu în buget pentru anul care tocmai a început! Am sesizat anomalia şi am încercat să o corectăm. Astfel, în perspectiva dezbaterii proiectului de buget naţional pe anul 2010, am propus alocarea a 40 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte…”
Personalitate juridică – pe drum
Ce înseamnă SSC-ul în noua formulă nu se ştie exact, cu atât mai mult cu cât - în prezent - se fac demersuri pentru dobândirea personalităţii juridice a Secretariatului de Stat pentru Culte.
Într-un interviu, actualul ministru al Cultelor, Kelemen Hunor, declara, în termeni vagi, (la mijlocul lunii ianuarie 2010) că noul SSC va avea în grijă starea celor 16 culte din România, va rămâne cu „salarizarea clerului, a personalului neclerical şi construcţia de biserici”.
Cât despre bisericile intrate în patrimoniul naţional care necesită restaurări, asemeni multor monumente de valoare naţională, potrivit declaraţiei aceluiaşi nou ministru al Culturii, ele „vor rămâne în continuare la Ministerul Culturii, iar Secretariatul de Stat va colabora cu ministerul…”
Nici la Cultură nu a plouat şi nici nu va ploua cu fonduri. În ultimii ani, în România s-a alocat, pentru cultură şi culte, „doar 1 la sută din bugetul naţional al României” şi ştim prea bine că - în ultimii douăzeci de ani - sute de monumente de valoare naţională aşteaptă să fie restaurate.
Între acestea multe sunt biserici, pentru că un fapt e evident: „Peste 80 la sută din patrimoniul cultural românesc este de sorginte creştin ortodoxă”, remarca deputatul Viorel Ştefan.
Alocarea bugetară ar trebui să fie mai mare
L-am întrebat pe deputatul Viorel Ştefan, dacă alocarea celor 40 de milioane lei, aproximativ 9 milioane euro, a pornit de la realitatea imediată sau a fost o decizie arbitrară?
„Bineînţeles că nu a existat un studiu şi nici măcar o discuţie cu cei care se ocupă la nivelul ministerului de necesităţile... cultice la nivelul ţării. Există ideea că oamenii Bisericii trebuie să se descurce singuri, a continuat interlocutorul. Şi atâta vreme cât această optică obtuză persistă, e greu de crezut că, într-un an de accentuată criză, se vor aloca fonduri pentru SSC pe măsura necesităţilor”.
„Părerea mea este că suma ar trebui să fie de cel puţin 10 ori mai mare, dacă nu şi mai mult. Şi mă raportez la starea locaşurilor de cult din colegiul meu. Ştiu că multe dintre bisericile noastre vechi, unele cu valoare de patrimoniu, au nevoie să fie restaurate, altele să fie reconstruite. Cam două din trei biserici au nevoie de restaurare, cele vechi fiind un real pericol pentru cei care se roagă în ele...”
La alţii se poate
Atâta vreme cât nu există o politică reală, de restaurare şi susţinere a culturii şi a patrimoniului cultural românesc, care - place unora sau nu - are impregnată spiritualitatea creştin-ortodoxă în proporţie de peste 80 la sută - recomandăm aleşilor români să ia aminte la două ţări abia născute din propria cenuşă: Albania şi Croaţia.
În Albania şi Croaţia, în ultimii ani s-au alocat pentru Cultură 3 la sută (la noi doar 1 la sută) din bugetul naţional al amintitelor ţări. Albania este preponderent islamică, iar cealaltă catolică.
Aceste ţări, în anii din urmă, au trecut prin momente crâncene de război, dar au simţit nevoia să-şi pună în valoare cultura, pentru că numai aşa se pot identifica mai bine în rândul naţiunilor europene şi universale.
La noi, când e vorba de Biserica majoritară - toate defăimările aici se concentrează şi uităm prea repede că Biserica înseamnă în primul rând oamenii ei.
