Poezie. "Cartea poate folosi şi drept manual de înţelepciune", scrie, cu dreptate, prozatorul Dan Plăeşu, în prefaţa volumului intitulat (cum altfel?) "Solitudine" (Editura Pax Aura Mundi), al poetului Petre Manolache - "decanul de vârstă al poeţilor locului".
Prezenţă nemeritat de discretă la întâlniri scriitoriceşti... aglomerate, poetul sfielnic apare numai sub formă scrisă. Autoizolat într-o comună cât o insuliţă - I. C. Brătianu - gălăţeanul adună acum în eseuri şi versuri meditaţii-jurnal şi meditaţii-sentinţe. Scrie eseistul: "Hesiod şi Orfeu ne-ar mai fi contemporani dacă planeta nu ar mai dudui de morţi, armoniile ar curăţa rănile şi ar zbura nestingherit cântecul sfânt al poeziei, în locul rugăciunilor, uneori duşmănoase". Iar poetul adaugă, în altă pagină: "zăpada-n Canada/ e o zeiţă cuceritoare/ ochii tăi înfloresc/ sunt în toiul iubirii,/ caii liberi în prerie/ scriu cel mai/ sălbatec poem"...
Gălăţeanul a intrat în antologii poetice din Ţara Galilor - "Target" şi "Beyond the boudaries".
Petre Manolache a debutat editorial în 1982, la prestigioasa Junimea, a fost redactor şef de secţie la "Luceafărul", colaborator la "Gazeta literară", a publicat în reviste de prestigiu, precum "România literară", "Ateneu", "Contemporanul", "Tribuna", "Familia", "Flacăra", "Vatra", "Astra", "Convorbiri literare" sau "Contemporanul", dar şi la Chişinău, în "Glasul naţiunii". A scris şi la… "Cinema", iar la Galaţi, în revistele "Antares", "Dominus", "Pagini dunărene" şi în ziarele "Acţiunea", "Viaţa nouă", "Viaţa liberă".
Remarcăm şi latura dramaturgică: a cucerit, într-o vreme în care se pătrundea mai greu decât astăzi în lumea teatrală, Premiul "I. L. Caragiale" al Academiei Române, în 1982, şi Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, precum şi Premiul pentru Dramaturgie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
Cu şapte cărţi de versuri, publicate la Bucureşti, Iaşi şi Galaţi, poetul a fost apreciat, de-a lungul apariţiilor sale editoriale, de critici precum Theodor Codreanu, Constantin Trandafir, A. G. Secară, scriitorii Simon Ajarescu, Viorel Dinescu, prozatorul şi criticul Andrei Grigor etc. "Omul Petre Manolache nu se dezice prin nimic de ceea ce scrie", nota regretatul Ioanid Romanescu.
