* Zilele acestea a revenit la Galaţi, la invitaţia Înalt Prea Sfinţitul Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, cercetătorul Florin Marinescu, singurul mirean care are acces la documentele de la Muntele Athos *
Prietenul nostru, al gălăţenilor, cercetătorul Florin Marinescu, de la Centrul de Cercetări Neogreceşti din Atena - Grecia, a revenit la Galaţi, unde le-a împărtăşit seminariştilor, preoţilor, istoricilor şi tinerilor despre activitatea sa de o viaţă - cercetarea de arhivă.
Este singurul român cu rădăcini elene care din 1985 a primit acceptul să cerceteze arhivele unor mănăstiri din cele 20 de la Muntele Athos, Muntele Maicii Domnului.
Distinsul oaspete a ajuns la Galaţi la invitaţia Înalt Prea Sfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în ideea de a aşeza într-o carte măcar o parte din rezultatele cercetării sale la Muntele Athos.
Format ca intelectual la Biblioteca Academiei Române, „cel mai mare centru de cultură al României”, dragostea pentru paleografie a domnului Florin Marinescu este înscrisă în suflet, precum „marca de scrisoare”, ne spunea Domnia Sa.
Este moştenire de familie, fiind preluată de la mama sa, distinsa Maria Marinescu Himu, de origine greacă, conferenţiar de greacă veche şi latină la Universitatea din Bucureşti, înainte de a pleca din România la Atena…
La Galaţi, în prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos, cercetătorul Florin Marinescu a vorbit despre „Relaţiile dintre Valahia şi mănăstirile athonite”.
Legăturile fostelor Ţări Româneşti cu Athosul privesc perioada dintre anii 1634, de când există primul document românesc la Athos, şi până la 1861, an de dinaintea secularizării averilor mănăstireşti, măsură luată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În prezent, cercetătorul Florin Marinescu a spus că la Marea Lavră, mănăstirea mamă din Sfântul Munte Athos, există 1.400 de documente cercetate; 900 avem la Mănăstirea Dochiaroiu, 770 la Simonos Petras, alte câteva sute fiind găsite şi cercetate şi alte mănăstiri.
„Concluzia este că niciun alt propor pravoslvnic nu a ajutat mai mult Muntele Athos, decât Ţările Române”, spunea cercetătorul Florin Marinescu.
În contextul întâlnirii şi al temei supusă dezbaterii, Înalt Prea Sfinţitul Casian a spus că „istoria Bisericii Ortodoxe Române este incompletă atâta vreme cât nu cunoaştem conţinutul documentelor de la Muntele Athos.
Nici istoria noastră, nici cea a Greciei şi nici cea a Rusiei nu sunt complete fără a putea fi aşezate în legătură cu relaţiile pe care aceste ţări le-au avut cu Sfântul Munte Athos, locul de unde iradia Ortodoxia...”.
Considerându-se aparţinători şi continuatori ai Imperiului Bizantin, toţi marii Voievozi şi Domni români au făcut danii mănăstirilor de la Muntele Athos.
Aveau credinţa că au rădăcini împeriale, iar credinţa aceasta o manifestau şi prin unele donaţii în bani, în sfinte odoare sau prin închinarea de biserici şi mănăstiri, de metocuri.
Cercetătorul Florin Marinescu a avut şansa să urce Athosul - loc interzis femeilor, deşi este Muntele Maicii Domnului - de peste o sută de ori, afimând: „M-am legat de Athos şi Athosul s-a legat de mine…”.
Mulţumind pentru multele beneficii pe care cercetătorul Florin Marinescu le-a făcut celor două ţări, România şi Grecia, Înalt Prea Sfinţitul Casian a spus că „e trimis între două popoare de providenţă, nu de hazard” să ne arate luminile şi umbrele din viaţa noastră ca popor Dreptmăritor.
Această întâlnire se va finaliza prin apariţia unei cărţi în care vor fi publicate multele documente ce arată dragostea românilor faţă de Muntele Maicii Domnului, în definitiv, faţă de credinţa în care s-au născut. Vom reveni.
Explicaţii foto:
1. Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos şi cercetătorul Florin Marinescu, oaspete la Galaţi
2. Marea Lavră de la Muntele Athos, vedere de ansamblu
Foto: Arhiva ADJ
