* (întru memoria Georgetei şi a lui Mihail Bostan) *
Te rog frumos,
din sufletul meu de larg consum te rog,
ţine-mi steaua să nu cadă
şi ai grijă să nu ia foc,
pentru că am să plec puţin -
am o leacă de treabă în singurătate,
mă duc să mătur păcatele pe care
le-am făcut, din păcate!
Te rog să ţii bine steaua,
nu cumva s-o scapi pe jos;
stai la umbra ei şi gândeşte şi visează
că-l aştepţi pe Făt-Frumos,
fiindcă se întoarce în lumea lui
şi, mai ales, în lumea ta;
fiindcă - din păcate sau din fericire -
nimeni nu poate fără stea!