Românii se roagă să păstreze nealterată credinţa străbună

Românii se roagă să păstreze nealterată credinţa străbună
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Interviu cu Prea Sfinţitul Mihail Filimon, Episcopul Australiei şi Noii Zeelande

Între pelerinii prezenţi la primul hram al Sfântului Atanasie al III-lea Patelarie, din 2 mai 2010,  „cel mai important pelerin” a fost Prea Sfinţitul Mihail Filimon, Episcopul Australiei şi Noii Zeelande. Unul dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, născut la Matca, în judeţul Galaţi, care din 5 martie 2008, slujeşte lui Hristos într-un spaţiu vitreg Bisericii Dreptmăritoare, în Austalia şi Noua Zeelandă.

Revenit la Galaţi, Prea Sfinţitul Mihail a găsit puţin timp pentru a aduce veşti de… Acasă pentru Acasă, despre românii care trăiesc în aceste două ţări aflate la celălalt capăt al pământului pentru românii de aici.

- Prea Sfinţite Mihail, bine aţi revenit între fraţii din ţară! Un Ierarh, un Păstor de suflete are nevoie de iarba verde de Acasă? Ce bucurii vă încearcă acum?

- Revin întotdeauna cu drag Acasă şi cred că orice dreptmăritor român plecat departe de casă poartă cu el dorul locului în care s-a născut - al părinţilor, al celor dragi - şi revine cu plăcere şi cu dragoste acolo unde îi sunt rădăcinile. Mă bucur că am avut posibilitatea să onorez invitaţia Înalt Prea Sfinţitului Casian la frumoasa sărbătoare a Sfântului Atansie al III-lea Patelarie, la primul hram al acestei sărbători care evidenţiază viaţa, tăria în credinţă şi slujirea „pribeagului Patriah” Atanasie al III-lea Patelarie. Sfânt al lui Dumnezeu a cărei viaţă a fost pusă în evidenţă în cadrul sfântului Sinod al BOR de Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos. Sfânt despre care au aflat şi românii, şi gălăţenii din Australia şi Noua Zeelandă. Ne bucură toate progresele duhovniceşti ale gălăţenilor şi sărbătoarea aceasta care se adaugă celorlalte: a Sfântului Apostol Andrei, a Sfântului Ioan Casian, a Sfântului  Rafail de la Agapia, născut la Bursucani, sunt o mărturie a sfinţeniei acestor locuri...

- Păstoriţi de doi ani sufletele creştinilor ortodocşi din cele două ţări îndepărtate. Ce progrese organizatorice aţi făcut de atunci?

- Episcopia noastră este încă în organizare; acum avem alte parohii. Urmează să vină din România alţi şase preoţi, în câteva parohii au venit deja, pentru că încercăm să asigurăm prezenţa preotului, a Bisericii în toate locurile unde avem aşezaţi români. Deocamdată, avocatul Episcopiei lucrează cu Biroul de Emigrare, în aceste ţări fiind condiţii foarte stricte şi precise în privinţa emigraţiei. Sperăm ca până la sfârşitul anului să mai organizăm alte trei parohii, la care sunt deja numiţi preoţii. Am reuşit până în acest moment să înfiinţăm treisprezece parohii aflate în componenţa Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, în special, acolo unde am găsit comunităţi de români sau familii mai compacte. Chiar dacă au fost 30-40 de familii,  am căutat să organizăm o comunitate ortodoxă. De pildă, la Hamilton, în Noua Zeelandă, am găsit un grup de câteva zeci de români şi am înfiinţat o parohie cu aprobarea Consiliului Eparhial. Chiar am găsit şi un inginer român care lucrează acolo şi care a fost dispus să facă Teologia, pentru a fi preoţit. Fiind puţini credincioşi ortodocşi, e mai greu să aducem un preot din România cu familia şi să-i asigurăm condiţiilor de locuit… Găsind pe cineva de acolo şi fiind dedicat misiunii spirituale, atunci am găsit soluţia aceasta ca sub supravegherea protopopilor să putem asigura slujirea lui Hristos şi a semenilor aflaţi departe de casă.

- Ce riscuri există în cazul absenţei Bisericii lui Hristos în aceste spaţii unde trăiesc fraţi români?

-  Dacă nu ne preocupăm să-i adunăm în Biserica Mamă pe toţi românii noştri aflaţi departe de casă, atunci ei se înstrăinează într-o altă biserică. Dar, dacă se creează o mică comunitate, ei se adună în jurul Bisericii, al preotului, pentru că simt această nevoie a comuniunii, pentru liniştea duhovnicească. Avem datoria să păstrăm nealterată credinţa străbună, iar iniţiativa Prea Fericitului Părinte Daniel de a trimite ierarhi ai Bisericii la misiune în lume, ca să slujească sufletul românesc ortodox, este semn de înaltă slujire adus lui Dumnezeu.

- La întâlnirea de anul trecut, ne vorbeaţi despre necesitatea cumpărării unor terenuri, a unor locaşuri pentru a fi ridicate Altare Ortodoxe de rugăciune pentru românii din cele două ţări. Ce aţi reuşit să faceţi?

- Am reuşit să mai asigurăm o proprietate pentru o parohie nouă în Sidney şi chiar am reuşit să cumpărăm o nouă proprietate pentru creştinii ortodocşi dintr-o suburbie din Melbourne. E o casă în care preotul şi enoriaşii români au amenajat o capelă şi urmează să facem proiectul pentru zidire. Dorim să ridicăm o Biserică, un Centru pastoral şi o Şcoală duminicală pentru copii.

(Va urma)

Citit 517 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.