Numai românii din Cahul au putut trece Prutul pe 22 iunie

Numai românii din Cahul au putut trece Prutul pe 22 iunie
80 de ani de la începutul Operațiunii "Barbarossa"
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

Frații noștri din Cahul, de la Teatrul "B. P. Hașdeu", au trecut Prutul, în dimineața de 22 iunie, pentru a marca alături de români din Galați, Brăila sau Constanța un moment dureros al istoriei noastre: trecerea, cu jertfe, a Prutului, pentru eliberarea Basarabiei, campanie sfârșită cu dezastrul de la Cotul Donului. Fapt sensibil, alegerile parlamentare din Republica Moldova au făcut ca manifestările pentru care românii urmau să se deplaseze la Cimitirul de la Țiganca, peste Prut de Oancea, să fie amânate pentru iulie, lună de foc în 1941, cu pierderile cele mai grele pentru Armata Română.

"Sunteți singurii care comemorează acest moment", observa dr. Costin Croitoru, directorul Muzeului de Istorie al Brăilei, lângă Monumentul din Cimitirul de Onoare din Oancea, unde odihnesc cei căzuți forțând Prutul, pe 22 iunie 1941. Dacă managerul este și profesor la Unversitatea de Stat din Cahul, tot de acolo au venit la Oancea oaspeți speciali: de la teatrul din Cahul, în ținută elegantă, de epocă, actorii Rodica Ciobanu (fostă directoare a teatrului între 2010 și 2011), Oleg Mereoară și directorul teatrului, vechi prieten cultural al Galaților, actorul și regizorul Gheorghe Mândru, care au recitat cu pasiune poeme impresionante, din Hașdeu și Vieru. Și inimoasa Rodica Cucereanu, de la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul, fostă primăriță cu trei mandate, ne-a impresioat cu povestea familiei sale de deportați: pentru că a luptat în Armata Română, bunicul chiar i-a fost arestat, bunica trebuind să crească singură patru fete.

"Ce tot plângi și spui oricui că ești copila nimănui?" - așa ne-a îngânat un "cântecel de la război" venerabilă onceană, tușa Geta Nicolau, o viață truditoare la CAP.

Directorul teatrului din Cahul, în dreapta, lângă doi actori ai teatrului:

Primarul cu cinci mandate al comunei atestate încă din vremea lui Ștefăniță Vodă, Victor Chiriloaie, a povestit că multe care, încărcate cu unelte agricole, și ajutoare în bani au fost oferite de guvernanții de la începutul războiului pentru satul rănit, în care, încă din prima zi a luptelor pentru eliberarea Basarabiei, au căzut 65 de eroi din Oancea. În acea zi a căzut și eroul Ștefan Tofan, simplu soldat, care a arborat Tricolorul pe podul Oancea - Cahul; acum zace sub primul rând de cruci! A urmat jertfa a 1.200 de eroi la Țiganca, Prutul fiind roșu de sânge! (La "Eternitatea", am văzut cruci de pe care dalta ștersese "Țiganca", pentru a-i proteja de comuniști pe  urmașii eroilor).

"Este primul Cimitir de Onoare de pe teritoriul României", amenajat la numai doi ani de la acel 22 iunie, a spus comandorul Constantin Asofronie, președintele filialei gălățene a asociației "Cultul Eroilor", cea care îngrijește morminte și monumente ale eroilor din țară și de peste frontiere.

A onorat evenimentul şi directorul filialei constănțene a Muzeului Național Militar, dr. Costin Scurtu.

Președintele asociației "Frontiera gălățeană", Didel Bădărău, colonel în rezervă cu vechi ștate pe graniță chiar la Oancea, a invocat nevoia de a introduce o istorie mai cu suflet în școală. Gardul cimitirului este acum pavoazat cu basorieliefuri cu chipul unor voievozi, monarhi, oameni de stat români, aduse de asociație.

Au ilustrat, în uniforme de Atunci, membrii asociației culturale "Tomis" Constanța, majoritatea gălățeni; a fost prezent chiar președintele, constănțeanul Radu Covaliu. Vicepreședintele filialei gălățene, colonel (rez.) Adrian Tăbăcaru, a prezentat în amănunt venerabile ținute militare românești și sovietice Au fost: slujbă de pomenire, depuneri de coroane (locuitorii, Primăria, asociațiile), program artistic, lângă pacea Monumentului...

Primarul s-a plans de "ciudățenia legislației românești": deși a înaintat "memorii peste memorii" pentru ca țintirimul eroilor din comună să treacă din proprietatea Consiliului Județean în cea a Primăriei, pentru ca aceasta să reabiliteze Monumentul și să acceseze fondurile europene necesare, nu se întâmplă nimic. "Dacă România, în plin război, a reușit să facă acest cimitir în numai doi ani, noi nu reușim nici în peste 30 de ani să-l reparăm"! Pentru ceremonie, s-a primit ajutorul Consiliului Judeţean și al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, care au trimis trei echipe de cosași, a mai adăugat primarul. Iarba acoperă istoria, sângele, victoriile, speranțele și dezamăgirile...

Citit 2422 ori Ultima modificare Vineri, 02 Iulie 2021 18:24

2 comentarii

  • postat de primarul
    Luni, 28 Iunie 2021 12:15
    92.86.16.***
    Va rog sa-mi permiteti sa folosesc acest prilej si invitabil paginile din Viata libera pentru a aduce multumiri distinsilor oaspeti care prin prezenta, discursuri si tinute impecabile au adus un elogiu jertfelor supreme ale eroilor cazuti in prima zi de razboi. Avem datoria sacra de a face neuitate numele si faptele eroilor neamului si de a incerca sa ne ridicam prin faptele de zi cu zi la inaltimea inaintasilor si de a infaptui nazuintele pentru care eroii si-au dat jertfa suprema. Multumim Viata libera, multumim Victor Cilinca !
    0
    0
    Raportează
  • postat de primarul
    Luni, 28 Iunie 2021 12:13
    92.86.16.***
    Va rog sa-mi permiteti sa folosesc acest prilej si invitabil paginile din Viata libera pentru a aduce multumiri distinsilor oaspeti care prin prezenta, discursuri si tinute impecabile au adus un elogiu jertfelor supreme ale eroilor cazuti in prima zi de razboi. Avem datoria sacra de a face neuitate numele si faptele eroilor neamului si de a incerca sa ne ridicam prin faptele de zi cu zi la inaltimea nazuintelor inaintasilor si de a infaptui nazuintele pentru care eroii si-au dat jertfa suprema. Multumim Viata libera, multumim Victor Cilinca !
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.