Din culisele festivalurilor istorice (3). Călăreţi nomazi şi un dac apărător... al istoriei dezgropate

Din culisele festivalurilor istorice (3). Călăreţi nomazi şi un dac apărător... al istoriei dezgropate
"Căpetenia migratorilor" de la Călata, Ludovic Martin
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

I-am tot întâlnit la festivaluri de reconstituire istorică, la "Antiquitas Rediviva" Galaţi sau la "Dapyx" Medgidia. La Festivalul antic de la Porolissum, lângă Zalău, au fost găzduiţi la hotel toţi voluntarii de la asociaţii din ţară, însă călăreţii Asociaţiei "Vulturii din Călata" au preferat să nu se despartă de caii lor, au dormit la cort, au adăstat la foc... În septembrie, la primul festival brăilean, Expoziţia istorică "Vladislav I", "trupa" gălăţenilor, din Filiala Asociaţiei Culturale "Tomis" Constanţa, completată de câţiva constănţeni şi arădeni, a avut onoarea să închidă prima zi din cele patru de festival. Prima ediţie - primele emoţii, cu adaptări din mers: gălăţenii au "atacat" în noapte, însă şi efectele pirotehnice au fost astfel mult mai spectaculoase. Pentru că gălăţenii au propus un scenariu coerent, ca de film, cu replici şi lupte, tare ar fi fost fain ca domnul Tudor să fi intrat călare în Parcul Monument, aşa cum a intrat cu adevărat în Bucureşti. Doar un scurt taifas cu vajnicii "Vulturi" a însemnat şi o voluntară mână de ajutor întinsă!

Cruzi călăreţi sciţi, sarmaţi, cumani, precum la Covurlui...

Am tăifăsuit lângă foc alături de "comandantul" călăreţilor, Ludovic Martin. "Bunicul a fost italian" - mi-a explicat dumnealui misterul numelui Martin. Fierbea la vreascuri cafeaua, în trei clocote, lângă iurta nomadă, un cort capitonat cu pâslă la mongoli şi turci, abia ridicat. La un foc de vreascuri, lângă iurta abia ridicată, cu fornăitul dulce, încurajator, al cailor păscând în ocolul amenajat între copacii din Parcul Monument al Brăilei.

Asociația "Vulturii din Călata" urmăreşte "păstrarea şi prezentarea tradiţiilor maghiare şi ale popoarelor nomade" (sciţi, sarmaţi, huni, avari, pecenegi, cumani; apropo, zona Covurluiului era cumană prin secolul al XIII-lea). Majoritatea armăsarilor, supli, din rasa Huţul. Voluntarii cavalerişti (în grup călărea şi o fată) din comuna Călata, judeţul Cluj, au câştigat  finanţare de la Primăria şi Consiliul Local din Cluj-Napoca. Numiţi şi Călăreţii de la Stana, "Vulturii" alcătuiesc una dintre cele mai vechi trupe de gen din România. Sunt absolut spectaculoşi, galopând, sărind cu calul, trăgând cu arcul din şa, atacând la sabie ori lance! Fiind alături, de câte ori este nevoie, de "duşmani" romani, boieri medievali sau daci.

Din Galaţi în Venezuela, din Brăila în SUA, cine nu vrea călare?

Întreb gazda dacă darul cailor este o pasiune de familie. "Am avut întotdeauna cai în familie, dar eu am fost cel care m-am ocupat, am avut cei mai mulţi cai", a mărturisit căpetenia. "Copiii mei călăresc. Noi facem turism ecvestru. Plus reconstituirile istorice, plus stilul de viaţă, care este alături de cai". Îl întreb dacă vin să vadă sau să călărească şi turişti străini. "Vin, vin oameni mulţi din străinătate, mai ales din Germania, Franţa, letoni vin mulţi, şi din Israel au venit turişti. De pe toate continentele: şi din ţări ca Venezuela, din Statele Unite, din Australia, Noua Zeelandă, Japonia, am avut şi din Hong Kong".

Până la Constanţa, au transportat caii aproape 1.400 de kilometri, dus-întors, dar pe distanţe mai "scurte", adică "dacă e o distanţă de până la 100-150 km, venim călare". Acum sosiseră nu cu rulote speciale, pentru numai câţiva cai, ci cu un ditamai TIR-ul special pentru animale mari. "Pentru Galaţi, de exemplu (la Festivalul "Antiquitas Redivivus" - n.r.), am avut transport o firmă din Ungaria, cu transport special pentru cai de curse. Era pentru zece cai. Acum, a costat la jumătate de preţ; bine, caii nu sunt separaţi cu panouri de plexi, nici nu sunt monitorizaţi - la fiecare cal câte-o cameră - dar şoferul trebuie să fie atent, iar caii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina". Dar caii nu pot intra în panică, la vreo frână, vreun zgomot puternic pe şosea? "Nu, panica apare mai mult de la arme. Ca atunci când am fost la Festivalul "Bathory", de la Şimleu Silvaniei, unde au fost trupe cu tunuri, cu puşti, cu archebuze care trăgeau. La castelul ruinat de acolo, a fost reconstituită victoria împotriva turcilor a lui Ştefan Bathory, voievod al Transilvaniei, ajutat de războinicii lui Pavel Chinezu, din octombrie 1479...

Un "dac" arheolog şi un dezastru ca şi la necropola gălăţeană

Am întâlnit la festivalurile istorice din ţară oameni de tot felul - ingineri, un chef bucătar, ofiţeri militari, profesori, un poliţist, un specialist în trafic aviatic etc., tineri sau pensionari, dar şi cercetători în istorie, muzeografi, manageri de muzee de istorie sau arheologi.

Iată şi un "dac" care dezgroapă... daci şi romani. Acum 2.000 de ani...  i-ar fi îngropat! La Porolissum, la Dapyx, la Brăila şi pe alte "câmpuri de bătălie", nu poţi să nu îl distingi - mai înalt cu un cap decât ceilalţi daci şi decât atacatorii romani, apărând cu trupul său stindardul dacic, cel cu cap de lup din bronz, prin care blestemă vântul galopului. Uriaşul din asociaţia "Tomis" oferă mereu îndrumări, pune mâna la instalarea vreunei baliste ori catapulte, vorbeşte puţin, însă este prietenos.

Purtând prenumele împăratului Octavian, arheologul constănţean Mitroi, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, a săpat ani de zile, făcând şi descoperiri importante, precum cea din 2014, când, alături de alt coleg arheolog, Constantin Şova a descoperit un mormânt de acum vreo 1.800 de ani şi 11 morminte cu patru veacuri mai recente! Cel care a ales să şi calce, la propriu, prin fascinanta istorie şi să fascineze, alături de alţi voluntari din ţară şi din lume, spectatori de la mic la mare, a avut parte şi de dezamăgiri cumplite, în profesie. Astfel, tone de pământ pline de preţioase piese arheologice elenistice și romane, noaptea, fără nicio supraveghere arheologică, "au fost scoase din Cetatea Antică Tomis și aruncate la marginea orașului Constanța, de către un om de afaceri care a primit undă verde să construiască un bloc de patru etaje chiar pe ruinele sitului arheologic", scria anul trecut, "Libertatea". Arheologul reclama curajos crima! Nepăsare şi ticăloşie parcă trase la indigo după devastarea criminală a necropolei romane gălăţene, în 2003, când tone întregi de pămât de acolo au fost cărate pentru fondarea cartierului Cantemir. Ca şi la Galaţi, multe piese s-au pierdut poate, altele s-au distrus, iar cele recuperate nu se mai ştie în ce strat al timpului odihneau!

(Va urma)

Mai multe din culisele festivalurilor istorice

În foto 1, galerie: "Vulturii" Călatei, la Dapyx. Foto 2. Arheologul cu steag dacic, Octavian Mitroi. Foto 3. Ludovic Martin, conducându-şi cavaleria. Foto 4. Arheologul Mitroi dovedeşte că istoria se deprinde de mic, din familie!

Citit 919 ori Ultima modificare Duminică, 31 Octombrie 2021 01:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.