„Unchiul Fred” și trei decenii de corespondență britanică (11). O lume frământată şi misterioasă!

„Unchiul Fred” și trei decenii de corespondență britanică (11). O lume frământată şi misterioasă!
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Fiind, timp de trei decenii, pe urmele „unchiului Fred” Mourilyan, britanicul care a trăit şi muncit opt ani la Galaţi, am citat din scrisori ale sale şi ale altor rude, apelând şi la scrisori care au circulat şi după plecarea sa de la noi, din 1881, documente din arhiva Badsey Society. Adaug acum şi notaţiile dintr-o scrisoare trimisă de Fred din Galaţi, la întoarcerea dintr-un voiaj din Anglia, către sora sa, Eugénie. În  30 august 1878 – chiar ziua celui de-al treilea asalt asupra Plevnei –  scria: „Găsesc Galaţiul foarte mult distrus în timpul absenței mele. Au fost o mulțime de case mult afectate și mergând pe străzi treci în mod constant pe lângă pereți crăpați și în prăbuşire. Chiar o frumoasă clădire nouă este crăpată de sus în jos. Dacă ar avea loc un cutremur acum, probabil că ar provoca pagube mari, cu atâtea case ce se ţin cu greu în picioare.”

Unchiul Fred, sărăcit de război

O altă misivă: „Ultima dată când am auzit de unchiul Fred a fost că se afla încă la Bruxelles și mă întrebam adesea dacă el, ca  englez, a scăpat de a fi arestat. Mă bucur că a scăpat în siguranță. Bineînțeles că  este obligat să îndure şi  o pierdere foarte grea; Presupun că acest război practic distruge Compania Continental  Gaz”, scria din Bedmond, Anglia, George Sladden, nepotul lui Fred Mourilyan – fiu al surorii acestuia, în scrisoarea sa din 22 octombrie 1914. Fred evadase, dar, la acea dată, Belgia fusese deja desființată ca stat independent de către armata germană, iar faptul că nu anticipase această mişcare avea să-l coste în carieră pe generalul Berthelot... În primăvară, Germania invadase totuşi Belgia neutră, lăsând în urmă, spre intimidare, numeroase cadavre de civili şi distrugeri. Întocmai ca şi acum, în Ucraina!

Amanta anglo-gălăţeancă a feldmareşalului French

Din volumul „The Blue Beast” aflăm şi despre aventurile năbădăioasei Winifred Bennett, născută Youell. Ea era sora mai mare a superbei Sybille, căsătorită Crissoveloni, prietenă apropiată a principesei şi reginei Maria, care i-a botezat băiatul. Sybille, cea mai frumoasă gălăţeancă a timpului, s-a născut în familia Youell chiar la Galaţi. Date absolute incitante sunt cuprinse în această carte biografică, scrisă de un important istoric militar, care a documentat războaie din Europa, Asia şi Africa, cu aspecte inedite şi incomode: Jonathan Walker, membru al Comisiei britanice de istorie militară și cercetător de onoare în studii de război la Universitatea din Birmingham. Cartea a apărut la History Press, cea mai importantă editură britanică pe subiecte istorice din Marea Britanie, şi evocă şi Galaţiul! Iată descris ambientul şi  „peisajul” social de la noi spre sfârşitul de veac XIX:  „În Galaţi, unul dintre ritualurile sociale la vremea verii erau promenadele de seară, care aveau loc în jurul străzii Domneşti şi a Grădinii Publice. Cu parfum impetuos de salcâm (teii dominanţi erau abia plantaţi în 1893, de primarul Ressu – n.n.) şi de tei în floare, plimbăreţii respirau aerul îmbălsămat al serii, bucurându-se la trecerea trăsurilor victoriene, trase de eleganţi cai, bine îngrijiți, mânate de lachei în livrele impecabile. Precum mulţi alţii din bogatele elite ale oraşului, şi Edward Youell angajase, de asemenea, cu luna, şi birjari ruşi („muscali”, cum li se spunea la noi – n.n.), permiţând astfel şi lui Winifred şi surorilor sale să aibă toate şansele de a merge la teatru.” (Găsim pe ancestry.com că Edward se născuse la Redenhall, Norfolk, în 1840.) „Îmbrăcate întotdeauna după ultima modă de la Paris”, fetele se găteau şi, în trăsuri, cu umbreluţe de soare, se lăsau admirate de tinerii domni, poate viitoare partide de căsătorie…

Cartea dezvăluie, însă, şi intrigi, spionaj, iubiri adulterine, din timpul „Marelui Război”: „trei femei extraordinare” –  prima citată, chiar Winifred Bennett, „senzuală şi statuară”, alături de alte două dame. Winifred ajungând chiar  iubita lui Sir John French, primul conte de Ypres, deşi acesta, ca şef al Armatei britanice în Franţa, avea pe cap un război dificil. Generalul a fost destituit, după grele pierderi britanice. El nu se înţelegea cu ofiţerii francezi şi cu administraţia de la Londra. French fusese prins în tinereţe chiar într-un scandal sexual în India, şeful cavaleriei fiind atunci acuzat că ar fi sedus soţia unui camarad... „Fiara albastră” , rezumă editorul, „expune vieţile private scandaloase ale celor din vârful puterii în timpul Primului Război Mondial.” Înalţi generali, un ziarist corespondent la ziarul „Times”, oameni politici, erau spionaţi de femei frumoase care intrau în anturajul lor intim. Winifred se căsătorise la Galaţi cu un viitor ambasador în capitale europene, dar şi din Orient, unde, printre alte aventuri, a asistat la execuţia unui grup mare de piraţi englezi, dar ajunsese... la French!

Călcatul cu ursul, tratament universal la Galaţi!

Citim în cartea lui Walker că familia Youell era originară din Estul Angliei, unde trăise de generaţii aproape de oraşul Southdown – faimos pentru o rasă de oi – , la graniţa comitatelor Norfolk cu Suffolk. Bunicul lui Winifred, John Wyndham, era bancher în Great Yarmouth – unde s-a născut Daniel Defoe, celebru scriitor şi ziarist. Tatăl lui Winifred, Edward Youell a devenit agent naval la Galaţi – deci se ocupa cu încărcarea/descărcarea şi aprovizionarea navelor ajunse în port, le făcea legătura cu autorităţile şi cu furnizori de servicii. Dar Edward se însoară cu Mary Watson, fiica viitorului său asociat Youell la firma de la malul Dunării, „a cărei familie avea interese de afaceri în România, o ţară în mare parte necunoscută în Marea Britanie victoriană. Cu toate acestea, cuplul emigrează în 1874 [la Galaţi] şi se alătură familiei agentului  Watson. Edward prosperă rapid, ajungând partener în noua afacere Watson şi Youell.” Cu succes în afaceri, familia Youell are trei fete. Winifred, cea mai mare, se naşte în 1875, Sybille în 1879 şi Gladys în 1882. Bunicul fetelor, John Wyndham, se plângea de educaţia prea... exotică a nepoatelor aici la Galaţi, unde ele aveau o doică ţigancă şi un urs îmblânzit, care o călca pe spate pe fetiţa Winifred când micuţa se  îmbolnăvea, bunicul considerând „tratamentul cu ursul” o superstiţie foarte răspândită în toate clasele sociale româneşti, folosită... la absolut toate bolile. Şi totuşi, englezii s-au încăpăţânat să mai rămână la Galaţi!

Mai multe din această categorie, Istorie gălăţeană din prag de secol XX

EXPLICAŢII FOTO:

1. Planturoasa Winifred, chiar şi la o vârstă mai matură (foto: lafayette.org)
2. Winifred, anunţată ca nouă soţie a ambasadorului din Panama (foto: Mary Evans Library)
3. Forfotă în faţa firmei Watson & Youell din Port
4. Sir John French, craiul-feldmareşal (foto: Biblioteca Congresului American)
5. Great Yarmouth, baştina clanului Youell (foto: visitnorfolk.co.uk)
6. În portul Galaţi, nava engleză cu aburi şi pânze „HMS (de la Her Majesty´s Ship) Cockatrice”. Dintre navele cu același nume ce evocă o fiară mitică – un dragon cu cap de cocoş –, aceasta ar putea fi canoniera lansată în 1886 şi vândută în 1906 pentru serviciu civil, căci editorul cartolinei, H. Wichmann din Galaţi tipărise şi o imagine a Primăriei între 1910 – 40, nu înainte. O franţuzoaică, Gilberte, a scris din Mouilin, Franţa, un salut pe faţa (!) cărţii poştale Galaţi. Cosmopolitism în floare, monşer!
7. Carte poştală din Galaţiul interbelic, nod internaţional de navigaţie! Tot de limbă engleză, însă americană: debarcarea pasagerilor la Galaţi, de pe un uriaş pachebot al companiei austriece Lloyd, constructoare de nave şi competitiv transportator pe apă, probabil un transatlantic, în perioada înfloririi economice din interbelic. Compania naviga pe Mediterana, traversa Atlanticul, ajungea în India sau China! (foto postată de Horia Tel pe Pinterest). Construit în 1909, probabil în SUA, a fost transferat la Compania Lloyd Triestino – Trieste în 1919. Avea 3.804 t., mai aflăm de pe blogul Earl of cruise. Am avut norocul să descopăr vasul, ca vapor grecesc pe o carte poştală tipărită cândva la Bucureşti, scoasă la vânzare pe site-ul Hipposcard.

Citit 977 ori Ultima modificare Duminică, 17 Aprilie 2022 00:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.