La întrunirea de vinerea trecută, Iosif Roca ne-a prezentat un fragment din viitoarea sa carte, cu titlul prezumptiv Detectiv - în căutarea adevărului, unde îl regăsim ca personaj chiar pe autor, care - în calitatea sa de detectiv particular - ne prezintă o poveste/ situație întâlnită în profesia sa - un caz emoționant, captivant și interesant, autorul etalându-și forța descriptivă și apetitul pentru detaliile specifice acestei meserii, aspecte care au fost observate și comentate de membrii prezenți ai cenaclului.
”Promițător; să mai lucreze pe text, cu mai multă atenție la construcție, la legăturile dintre pasaje și la alternanța planurilor; îi trebuie mai multă transfigurare. Să treacă la nivelul următor, cel al mofturoșilor/ pretențioșilor. I-aș sugera să se inspire și din Dinții ascuțiți ai binelui a lui Bogdan Răileanu.” (A.G. Secară)
”Pare a fi în cheia seacă a informaționalului; mi se pare puțin disproporționată tema copilului dispărut din prima parte, față de a doua parte - întâlnirea celor doi colegi de școală; are o notă de autenticitate acolo unde descrie faleza Dunării; cursivitatea textului pare firească.” (Gabriel Gherbăluță - G.G.)
”Are aerul de carte polițistă și este literară. Tehnica dialogului mi se pare corectă.” (Nelu Păcuraru)
”O poveste captivantă - aștept urmarea.” (Laurențiu Mardare)
”Povestea copilului răpit, apariția detectivului, periplul acestuia prin mintea celorlalte personaje implicate în aflarea de noi informații utile, determinarea acestuia de a soluționa cazul - plasează fragmentul prezentat în zona romanului polițist. Este surprinsă atitudinea tranșantă a detectivului. Textul are un caracter mai mult informativ, telegrafic, cu o exprimare oarecum simplistă, care merită revizuită pentru a capta atenția cititorului, nelăsându-i alternativa de a se plictisi. Mi se pare o alegere bună să îmbine narațiunea, dialogul, observațiile, versurile și chiar gluma la final de fragment, dorind a se pune, însă, accent pe partea de expunere a situației, a răpirii și acțiunii. Sunt necesare a fi exprimate cu predilecție elemente care induc frica, voința, curajul, puterea, acea linie firavă între viață și moarte, pentru a crea suspans și dorința acerbă de a afla pas cu pas ceea ce urmează să se întâmple. Fragmentul prezentat are un fir narativ interesant, care promite - fiind loc, totuși, de mult mai multă imaginație. (Roxana Lupoae)
Vineri, 27 mai, ora 18,00, la Paris Café, va citi poetul Gabriel Gherbăluță.
