Pictorul Ion Hultoană, un plastician din comuna Țepu

Pictorul Ion Hultoană, un plastician din comuna Țepu
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Originar din comuna Țepu, localitate în care s-a născut pe 27 februarie 1939, pictorul militar Ion Hultoană s-a împărțit de-a lungul anilor, cu pasiune și totală dăruire, între profesia de ofițer de radiolocație și cea de artist plastic.

Ion a manifestat aptitudini pentru desen încă din copilărie. Elev fiind, prin clasa a VI-a, la o oră de desen, profesoara le-a dat copiilor să reproducă, după niște fotografii, chipurile unor persoane. A fost uimită când a văzut că desenul elevului Hultoană Ion semăna perfect cu portretul fotografic. A fost lăudat în fața directorului școlii și a celorlalți profesori, fapt care l-a încurajat și l-a îndemnat să continue să deseneze.

La sfârșitul școlii elementare, a fost admis la Școala Medie Tehnică Agricolă, însă, când era în anul III, aceasta s-a transformat în școală profesională. Fiindcă nu se simțea atras de noul profil, a abandonat-o, a urmat o școală de contabilitate și s-a angajat la gospodăria agricolă din sat. S-a întâmplat ca în comună să vină niște ofițeri care recrutau tineri pentru școlile militare. Hotărât să urmeze cariera militară, în 1959 s-a înscris la Școala Militară de Radiolocație Brașov, pe care a absolvit-o în 1963. A fost repartizat la Caracal, iar după zece ani a fost transferat la București, la Centrul de Cercetare și Reparații a Aparaturii de Radiolocație. În Capitală, a urmat Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica (1981-1986) și Școala Populară de Artă, clasa profesorului gălățean prin naștere Nicolae G. Iorga (1982-1985). Este membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Bucureşti, membru al Cenaclului de Arte Plastice "I. D. Negulici" din Câmpulung Muscel, membru al Cenaclului de Pictură al Ligii Navale Române, Filiala Bucureşti. În 1990, a trecut în rezervă cu gradul de colonel inginer.

Ca artist plastic, Ion Hultoană și-a organizat peste 170 de expoziții personale, la Bucureşti, Constanța, Mangalia, Sulina, Jupiter, Tulcea, Chișinău, Portland (SUA) etc. și a participat la peste 200 de manifestări de profil de grup și colective organizate în țară și peste hotare. A participat, de asemenea, la Taberele de creaţie de la Mangalia (2003, 2004, 2005), Târgu Jiu (2004, 2005), Curtea de Argeş (2005, 2006), Sieu, Maramureş (2007), Umor, Suceava (2007), Câmpulung Muscel (2005, 2006, 2007, 2008), Tulcea (2007), Sulina (2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2007, 2008), Cardon (2008), Bughea de Sus (2004, 2006, 2008). Are lucrări în colecţii de stat şi particulare din România, Australia, Austria, Belgia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Liban, Olanda, Singapore, Spania, Suedia, SUA, Turcia.

A abordat toate genurile picturii

Peisagist redutabil, manifestând un adevărat cult pentru frumuseţile naturii, el a abordat în creaţia sa cu aceeaşi pasiune şi celelalte genuri ale picturii: portretul, nudul, natura statică, florile, compoziţia. În pânzele sale, peisajul românesc este surprins în rotirea ciclică a anotimpurilor, acesta trăieşte în toată plenitudinea diversităţii şi strălucirii sale, transmiţând privitorului un sentiment de adâncă chietudine. Fie că sunt din Delta Dunării, de la Marea Neagră, din zonele de câmpie, de deal sau de munte, fie că reprezintă crânguri, luminişuri de pădure, cascade, pomi înfloriţi, aspecte rurale şi urbane, gospodării ţărăneşti, case etc., peisajele din pictura lui Ion Hultoană fac să vibreze sufletul, reconfortează, îndeamnă la cunoaşterea şi preţuirea frumuseţilor naturale sau durate de mâna omului ale unei ţări binecuvântate de Dumnezeu.

Regretatul pictor militar Ion Ţarălungă, născut la Tecuci, arăta că "obligat să trăiască o bună bucată de vreme în nesfârşitele întinderi de apă şi stuf pe graniţa de la Marea cea Mare, Ion Hultoană a descoperit picturalitatea acestor locuri subliniată de omenescul modestelor aşezări umane".

În repertoriul peisagisticii sale, multe tablouri au în centrul lor monumente istorice de importanță națională și europeană, lăcașuri de cult, edificii culturale cu o arhitectură deosebită, parcuri din București sau aspecte stradale din diferite orașe.

Prezentă și în unele peisaje, figura umană este întâlnită și în lucrări de sine stătătoare, sub forma portretului, nudului sau compoziției, artistul dovedindu-se a fi un fin observator, un bun pătrunzător al psihologiei omenești, astfel că personajele din tablourile sale dezvăluie trăsături care le individualizează şi le pun în lumină caracterul şi personalitatea.

Naturile statice și florile sunt pictate cu același har cromatic și respect pentru claritatea și expresivitatea formelor. În fața lor, sufletul privitorilor vibrează, simte armonia, muzica, poezia și echilibrul care caracterizează întreaga pictură a acestui maestru pornit pe drumul artei de pe meleagurile binecuvântate ale comunei Țepu, care în secolul al XIX-lea au constituit leagănul copilăriei scriitorului, etnologului și folcloristului Tudor Pamfile, laureat în 1909 cu Premiul Academiei Române.

Citit 960 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Aprilie 2024 23:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.