Uricar la Poarta Moldovei de Jos, Ionel Necula (titlu pe care l-am atribuit scriitorului după seria de lucrări, ajunsă la volumul cu numărul 24!) mărturisea despre debutul său literar: "De când mă ştiu, din adolescenţă, am fost un om al cărţii. Am citit ca un nebun tot ce mi-a ieşit în cale. Tot din adolescenţă am început şi să scriu, dar fără să public. Despre editarea vreunei cărţi nici nu m-am gândit până la Revoluţie. Abia după decembrie 1989, când am crezut că s-a crăpat puţin a lumină, m-am gândit să-mi adun risipirile într-o carte".
De fapt, îndrăgitul scriitor tecucean, în articolul "Cum ar arăta România fără Tecuci - Un exercițiu de imaginație", afirma că ar fi o situație similară cu cea a Măliniului fără Labiș, Oneștiului fără Nadia, Lugojului fără Brediceni și, aducând un elogiu Tecuciului, un oraș mic cu o cultură mare, amintea de cei 18 academicieni (din totalul național de 1.484), ridicați din acest perimetru binecuvântat de Dumnezeu" Și, adaugă în continuare hâtrul uricar: "Târâș - grăpiș, seria Uricar la Poarta Moldovei de Jos a ajuns la al XXIV-lea volum și închide, în cele peste 3.500 de pagini, lumea veche a Tecuciului și viața spirituală, așa cum s-a coagulat de-a lungul istoriei, dar și galeria oamenilor importanți. Fără să-mi fi propus, am realizat o enciclopedie a spiritului tecucean, care reflectă patimile localității, evidențiază vocația creatoare și contribuția comunității locale la constituirea patrimoniului național". Printr-un exercițiu de imaginație, mutatis-mutandis, apelând la interogația cărturarului, ne întrebăm și noi, fără retorism: "Oare cum ar arăta Tecuciul fără cărturarul Ionel Necula?". Fără "Uricarul la Poarta Moldovei de Jos", am fi fost privați de cele 111 volume scrise și cele peste 4.500 de articole publicate în reviste culturale, creații care constituie o veritabilă enciclopedie a spiritului tecucean.
O personalitate complexă a culturii românești interbelice
Una dintre temele asupra căreia scriitorul tecucean revine deseori vizează viața și activitatea lui Ioan Petrovici (1882-1972, filosof, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la universitățile din Iași și București, membru titular al Academiei Române, fost ministru al Educației Naționale), personalitate complexă a culturii românești interbelice. Iubitul și controversatul profesor de filosofie a avut o viață fracturată. Într-o vreme, a urcat până pe Everestul performanței și al recunoașterii publice, de unde, atunci când istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptică, s-a prăbușit direct în groapa Marianelor - bântuită de tot felul de silnicii și nesăbuințe. Multă vreme s-a amăgit cu înțelesul mângâietor al filosofiei ("De consolation philosophie"), așa cum i-l hărăzise cei vechi, dar s-a și înfiorat de mizeriile ei, atunci când a văzut-o decăzută în condiția de surogat ideologic.
Despre savantul interbelic Ion Petrovici s-a scris destul de mult, mai ales după 1989. Dintre autorii care s-au dedicat studierii vieții și activității filosofului, scriitorului, demnitarului, profesorului, oratorului tecucean se remarcă N. Bagdasar, I. Brucăr, P. Andrei, V Vetișanu, Viorel Vizureanu, Gr. Tăușan, Al Surdu, Tudor Vianu, A. Boboc, Gh. Al. Cazan, Ana Bazac, Șt. Bârsănescu, Adrian Michiduță, Ștefan Andronachi etc.
O mențiune specială se impune pentru doi autori consacrați prin exegeza petroviciană: Ștefan Munteanu și Ionel Necula. Prof. univ. Ștefan Munteanu, de la Universitatea "George Bacovia" din Bacău, întrebându-se "De ce mă atrage opera lui Ion Petrovici?", mărturisea că, "în perioada anilor 1991-1997, l-a fascinat personalitatea filosofului, când am pregătit teza de doctorat care apoi a devenit o carte".
111 volume publicate de cercetătorul din Tecuci
Infatigabilul cercetător Ionel Necula, într-una dintre lucrările sale,se confesa în dulcele grai moldovenesc: "Dacă tot mi-am propus să dau seama de istoria și cultura ce s-a pritocit de-a lungul istoriei în vatra românească a Tecuciului, a trebuit, vrând - nevrând, să rezerv un spațiu mai generos și celei mai importante personalități ridicate din jariștea acestui ținut. Personalitatea lui mă obligă mereu la reveniri epistemice, la alte recurențe decupate din opera și viața lui învolburată."
Polihistorul tecucean s-a consacrat deja printr-o bogată bibliografie care conține volumele și studiile dedicate lui Ion Petrovici. Amintim dintre lucrări: "Petrovici în vizorul securității" (2005), "Ion Petrovici - recurențe", cinci volume apărute în anii 2011, 2016, 2021, 2022 și 2023, "Ion Petrovici - Un capitol de filosofie românească" (2006), "Corespondența Pamfil Șeicaru - Ion Petrovici", precum și cele două volume "Curs privat de istoria filosofiei" etc. Acestora li se adaugă alte zece volume reprezentând ediții îngrijite din operele petroviciene.
În volumul "Ion Petrovici - recurențe (III)", prolificul autor reiterează ideea că: "filosoful nu este gânditorul pe care să-l poți aborda printr-o singulară aplecare asupra vieții și dispunerilor sale filosofice. El reclamă reveniri, recurențe, relecturi și numai după mai multe adăstări epistemice ni se dezvăluie în toată complexitatea ipostazelor sale cărturărești. E curios că, deși anonim și indiferent, n-a fost niciodată în cultura românească, totuși o monografie articulată a gânditorului Ion Petrovici nu s-a scris încă."
În fine, în volumul "Ion Petrovici - Recurențe (IV)", Ionel Necula se confesa: "Totdeauna filosoful m-a ispitit ca subiect monografic, dar cum cred că nu mai am răgazul necesar împlinirii acestui proiect las aceste fișe celor viitori, probabil mai norocoși decât autorul acestor Recurențe". În pofida vehemenței domnului Necula, eram convins că neobositul autor tecucean, în impetuoasa sa cavalcadă către borna celor 111 lucrări personale (apărute până acum!), va renunța la predarea fișelor către posibilii succesori ai râvnei sale și va împlini, el însuși, această restitutio creatoare față de filosoful savant, savantul prea filosof.
Lansare sub egida prestigioasei Edituri a Academiei
Declar fără echivoc că sunt un statornic admirator al octogenarului tecucean pentru junețea sa spirituală, că îl apreciez atât pentru devoțiune în descifrarea complexei și uneori contradictoriei personalități a acestui Socrate al Aiudului, cât și pentru acribia cu care lansează în circuitul științific noi... recurențe. Precizez că, în repetate rânduri și în diverse împrejurări, nu am încetat, în ultimii trei ani să-l persuadez pe distinsul prieten tecucean să purceadă la lucru. După numeroase pertractări, kairos - timpul ideal, momentul propice a apărut parcă descinzând din profunzimile lucrării altui filosof tecucean Alexandru Mironescu - "Kairos. Eseu despre teologia istoriei".
Biruind timpul linear, cronos, la 84 de ani, cărturarul Ionel Necula le-a dăruit cititorilor o carte remarcabilă "Ion Petrovici - O viață sub spectrul filosofiei". Lansarea acesteia a avut loc miercuri, 27 noiembrie 2024, în Sala "Studio" a Casei de Cultură a municipiului Tecuci. Volumul a apărut în format 16×24 cm, are 318 pagini și este realizat la Editura Academiei Române.
Manifestarea a reprezentat un eveniment deosebit pentru viața culturală a municipiului, urbe mică cu o cultură mare, deoarece în ultimii 50 de ani nu s-au mai lansat aici volume care să fi apărut sub egida prestigioasei Edituri a Academiei Române.
Volumul a fost prezentat de scriitorul Vasile Ghica, iar academicianul Theodor Codreanu, Gheorghe Felea - fost inspector școlar general, jurnalistul Pompiliu Comșa, prof. univ. Servilia Oancea, inginerul Alexandru Dimitrescu, fostul ministru prof. univ. dr. Emil Dinga, părintele scriitor Ion Croitoru, muzeografa Camelia Ciobotaru, scriitoarea Lina Codreanu etc au abordat diverse aspecte privind monografia cărturarului Ion Petrovici.
La final, autorul lucrării a conferențiat magistral despre admirabilul său mentor Ion Petrovici. Evocarea savantului ne-a confirmat ceea ce afirma reputatul eminescolog Theodor Codreanu despre dânsul: "Ionel Necula a depăşit complexele spiritului provincial şi face, de la Tecuci, cultură de nivel naţional, așa cum a realizat și Ion Petrovici."
În încheiere, trebuie spus, fără echvoc, că posteritatea, prin apariția monografiei "Ion Petrovici - O viață sub spectrul filosofiei" a onorat succesiunea unei personalități tutelare a spiritului tecucean și a mai recuperat unele restanțe și datorii față de cel care, în anul 1904, la Putna, mărturisea: "M-am spălat de toate nepăsările filosofice şi am primit, pentru totdeauna, crezul dragostei fanatice de ţară, ataşamentul organic de orice colţ românesc!"
