În anul 2004, prin HG 410/2002, în cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați s-a înființat Facultatea de Arte, cu Secția Actorie, iar din toamna anului 2008 i s-a adăugat Secția Artă Plastică, fapt care s-a dovedit foarte benefic pentru mișcarea plastică de pe meleagurile noastre, întrucât mulți dintre absolvenții celor 14 promoții s-au dovedit a fi posesorii unui potențial creativ important, participând cu lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, instalații la expozițiile colective ale filialei locale a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), precum și la manifestări de profil cu caracter local, național și internațional. Unii au devenit între timp membri titulari sau stagiari ai UAPR și şi-au deschis expoziții personale în Galați sau în alte localități din țară.
A expus de cinci ori în Galaţi
Printre acești absolvenți se numără Cristiana-Emanuela Tărbuc, artistă căreia îi consacrăm rândurile de față. S-a născut pe 19 februarie 1999, la Galați. A absolvit Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Facultatea de Arte - Secția Pictură și în paralel Facultatea de Litere de la aceeași instituție de învățământ superior (2021). A urmat studii de masterat în Grafică, Ilustrație și Animație la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design (2023). În prezent este doctorandă la Școala Doctorală de Arte Vizuale din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași.
Din 2022 participă la Saloanele Filialei Galați a UAPR, iar din 2023 lucrează ca asistent universitar la Facultatea de Artă din Galați. Și-a organizat o singură expoziție personală, „Parths. States of being/ Căi. Stări de spirit”, împreună cu Diana Păunescu, deschisă la Galeria de Artă „Dana” Iași (4-30 aprilie 2024) și la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” Galați (2-19 decembrie 2024). A participat la peste 35 de expoziții cu caracter local, național și internațional, dintre care la Galaţi: „Atelier”, Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”; „Expresii în pastel”, Foaierul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” (2021); „Carte-Obiect”, Galeria de Artă „Serfioti”; „Confluențe în Ianuarie”, Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” (2025). A mai expus la Iași, Timișoara, Brăila, Botoșani, Mogoșoaia, Constanța, Tulcea, Piatra Neamț, Brașov, Bârlad, Satu Mare, Timișoara şi Tg. Mureș.
La manifestările la care a participat a fost onorată cu mai multe distincții: Premiul pentru Grafică, Expoziția „Identități ieșene”, ediția a XI-a (2022); Premiul Galeriei „Dana” la expoziția „Atelier 35” (2023); Premiul III, categoria de vârstă B, Concursul Internațional de Arte Plastice „Martha Bibescu”, ediția a IV-a (2023); Premiul I, Bienala de Pictură „Alexandru Ciucurencu”, Tulcea (2023).
Peisajul și figura umană, printre preferinţe
Peisajul și figura umană sunt două motive frecvent întâlnite în creația de până acum a Cristianei-Emanuela Tărbuc, realizată în diverse tehnici artistice, ulei pe pânză, pastel, cărbune, creion, tehnici mixte, gravură sau grafică digitală. În primul caz, rețin atenția tablourile cu imagini din zona colinară a Vrancei, în care artista a surprins aspecte ale satului îmbrăcat în vestmântul estival al vegetației, cu case risipite, cu Lacul Vintileasca, denumit și Lacul Mare sau Lacul fără fund, după legenda în legătură cu formarea sa, cu Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea, o adevărată bijuterie arhitectonică în stil brâncovenesc, cu Cimitirul Ostașilor Români și Germani căzuți în timpul Primului Război Mondial, aflat la intrarea în comuna Bordești („Peisaj de vară în Vrancea”, „Lacul Vintileasca”, „Peisaj cu căpițe”, „Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bordești”, „Cimitirul Eroilor din Bordești”). Folosind o cromatică luminoasă, vibrantă, pictorița reușește să redea frumusețea meleagurilor vrâncene, să creeze o atmosferă de liniște și reculegere atunci când centrul de interes al spațiului plastic este lăcașul de cult ortodox sau să-și potolească paleta, utilizând culori sobre, care imprimă ansamblului un aer de solemnitate, când evocă imaginea cu crucile și mormintele ostașilor căzuți în luptele crâncene care s-au dat în iarna anului 1916 pe Valea Râmnicului.
Figura umană, în portrete și nuduri
În privința prezenței figurii umane în pictura și grafica tinerei artiste, ea apare cu predilecție în portrete și mai puțin în compoziții cu două și mai multe personaje și în nuduri. De remarcat preferința acesteia pentru portretul feminin reprezentat sub forma de bust gol, urmărind ca dincolo de trăsăturile fizionomice reale ale modelelor, să concentreze pe expresia figurii lor unele trăsături morale, trăiri, emoții și sentimente. Înfățișate în diferite ipostaze și atitudini, personajele Cristianei-Emanuela Tărbuc exprimă melancolie, cufundare adâncă în gânduri („Femeie în galben” - Premiul I la Bienala de Pictură „Alexandru Ciucurencu”, Tulcea, 2023), uimire, satisfacție („Contemplare”), îngrijorare, stăpânire de sine („Mater Aeterna”), admirație, dragoste fraternă („Sora”), empatie („Prezențe”), zbucium, tumult interior care declanșează accente de disperare („Strigi și tu?”) sau care dezvăluie trăiri și stări emoționale ale propriei persoane (autoportretele „Introspecție” și „Retrospecție”). Adesea, artista configurează chipul și corpul personajelor doar fragmentar, oprindu-se la o anumită parte anatomică, așa cum se întâmplă, de pildă, în admirabilul portret de un lirism învăluitor, intitulat „Veni, vidi, amavi” sau în compozițiile „Absențe”, „Sâmbătă seara”, „Prezențe”, „Feminitate”, „După cinci-șase ani” și „To all”, acesta din urmă cu elemente de pop-art. De remarcat grija artistei pentru claritatea formelor, desenul precis, coloriajul sensibil, de mare finețe, folosirea în multe lucrări a unui galben temperat dominant, armonizat cu nuanțe de roșu, verde și negru care o ajută să evidențieze stările sufletești pe care le trăiesc personajele.
În tablourile cu nuduri feminine, realizate fie în pictură, fie în grafică digitală, identificăm preocuparea artistei pentru configurarea unor personaje cu forme rotunde, voluptoase și senzuale. Uneori, accentul cade și pe expresia feței, a ochilor, a podoabei capilare, alteori, autoarea se dovedește a fi interesată doar de punerea în valoare a frumuseții anatomice a corpului. Întotdeauna însă nudurile din lucrările sale sunt armonios construite, bine proporționate și plăcute privirii.
Împărțindu-se cu dăruire între munca la catedră, studiile pentru doctorat și activitatea de creație, Cristiana-Emanuela Tărbuc este o prezență dinamică, cu o evoluție care lasă să vedem în persoana sa o speranță sigură a artei gălățene și nu numai.
