Tecuciul, prezent din nou la Radio România Cultural

Tecuciul, prezent din nou la Radio România Cultural
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

La invitația profesorului şi scriitorului Vasile Ghica, o echipă de realizatori de la Radio România Cultural s-a aflat în luna aprilie 2025 la Tecuci, pentru a face cunoscute realizările cultural-artistice, literare și nu numai din municipiul din nordul judeţului Galaţi. În perioada următoare, emisiunile postului naţional de radio despre Tecuci vor fi redifuzate, iar Vasile Ghica va avea o emisiune permanentă de weekend, dedicată genului literar pe care l-a promovat de-a lungul întregii vieţi - aforismul.

- Domnule Vasile Ghica, suntem iar în ,,vizorul” celui mai valoros post de radio din România...

- Da. În zilele de 13, 14, 20 și 21 septembrie, de la ora 13,00, vor fi retransmise unele dintre programele realizate în primăvară.

- Iar dumneavoastră veți avea, de acum înainte, câte o scurtă emisiune aforistică intitulată ,,Gândul cu... minte de weekend”, în toate zilele de sâmbătă și duminică, de la ora 10.00. A avut succesul scontat transmisia precedentă?

- Postul România Cultural are o audiență importantă și selectă. Am primit mesaje din țară, dar și din Canada, Elveția, Spania și Republica Moldova.

- Nu cred că v-a fost ușor să organizați un asemenea demers.

- Am avut sprijinul domnului primar Lucian Costin și, ca de obicei, al Fundației "Pelin".

- Care a fost scopul acțiunii întreprinse atunci?

- Orașul nostru are o istorie glorioasă și o impresionantă istorie culturală. Din păcate, ambele sunt insuficient cunoscute de români, chiar și de cei din Tecuci. În prezent, orașul are o viață culturală bogată, variată, dinamică. Dar obligația noastră este să lăsăm urme mai adânci, așa cum au făcut înaintașii noștri. Încerc o explicație. În urbe există poeți, prozatori, critici și istorici literari, pictori, muzicieni, istorici etc. Fiecare se realizează cum poate, dar când este vorba despre cultura și prestigiul orașului trebuie să lăsăm deoparte orgoliile, antipatiile și să ne unim forțele. Trecutul a fost măreț, prezentul, nu prea.

- Care ar fi soluția redresării?

- Trebuie să instituim un parteneriat solid între oameni de artă, cadre didactice, pensionari, intelectuali de vază ai urbei, consilul local etc.

- Ce priorități ar fi?

- Să ne cunoaștem foarte bine trecutul istoric și cel cultural al orașului. Se poate iniția anual un concurs gen "Cine știe răspunde" (cu o bibliografie minimă), în care să fie antrenaţi elevii, începând cu cei din clasa a V-a (etapă pe clasă, pe școală, pe oraș). În felul acesta, la plecarea din oraș, tinerii să nu aibă impresia că părăsesc o așezare neînsemnată, uitată de lume.

Apoi, timp de aproape o generație (25 de ani), s-au realizat în oraş doar două busturi. Unul a fost demolat, iar altul (al marelui Ștefan), uitat într-o magazie până când l-au "subtilizat" hoții. Nu am fost în stare, în 35 de ani, să ridicăm busturi unor uriași filantropi care ne-au lăsat spital, biserici, școli, muzeu etc.

Nu mergem în pelerinaj pe 24 ianuarie la Țigănești (la doar 4 kilometri de oraş), unde își doarme somnul de veci Cocuța Conachi, eroina Unirii de la 1859.

Nici la Mărășești nu mergem, pe 6 august, la manifestarea națională, deși aceasta, cea mai mare bătălie din epoca modernă, a fost condusă de la Tecuci, din fosta Grădiniță Nr. 14. În fața acestei clădiri, s-ar fi cuvenit să-i ducem mereu flori, la baza unui impozant monument, generalului Eremia Grigorescu, comandantul de atunci al frontului.

Dar lista restanțelor noastre este mult mai lungă. Poate o vom dezbate la prima mobilizare a ipoteticului parteneriat.

- Ce putem spune despre filantropii de astăzi?

- Poate că sunt mai mulți, dar nu-i cunosc eu. De altfel, cel mai frumos gest este acela când binefăcătorul rămâne anonim. M-a impresionat profund familia Bute, care după o discuție de câteva minute a virat suma necesară pentru bustul Cocuței Conachi, expus acum în holul Casei de Cultură. Ce ar trebui să știe oamenii bogați? Că finanțand realizarea unui monument, intră în istoria culturală a urbei. Cea mai mare investiție culturală din ultimul secol, Ateneul "Pelin", vine din partea familiei Eugen Doru Pelin. Despre modul în care nu știu și nu vor să beneficieze unii tecuceni de acest act filantropic vom discuta, în detaliu, cu alt prilej.

- Acum, vă invităm să rețineți zilele și orele când veți putea auzi vorbindu-se, numai de bine, despre Tecuci și împrejurimile lui. Vă mai amintiți numele colaboratorilor?

- Cu scuzele de rigoare, pentru că "și uitarea e scrisă-n legile omenești"... domnul primar Lucian Costin, Eugen Doru Pelin, Ionel Necula, Daniel Mazilu, Dorel Chiș, Daniel Dojan, Olimpiu Zăgrean, Mihaela Gudană, Ion Arhip, Dan Vâță etc. Mulțumiri, din inimă, restaurantului "Romeo", dumneavoastră și presei.

Citit 166 ori Ultima modificare Vineri, 12 Septembrie 2025 13:29

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro