Premiera piesei de teatru „Pescăruşul” de Anton Pavlovici Cehov a fost jucată luni seară, în cadrul „Zilelor Teatrului Studenţesc la Galaţi”, de trupa de teatru a Universităţii „Dunărea de Jos”. Tinerii gălăţeni sunt însetaţi de cultură. Asta putem spune după ce, în sala studio a Universităţii, nu aveai loc să arunci un ac. Ba chiar mulţi dintre doritori au plecat acasă fără să vadă spectacolul deoarece nu mai erau locuri libere. Organizatorii şi-au cerut scuze şi le-au promis că piesa va mai fi jucată pe viitor. În regia Ancăi Maria Colţeanu, presa în patru acte a fost jucată cu dăruire şi naturaleţe de către tinerii actori talentaţi, arătându-le colegilor din sală ce au ei mai bun.
Se poate spune că în „Pescăruşul” avem un conflict tacit între generaţii: pe de o parte, tinerii – scriitorul Konstantin Gavrilovici şi actriţa Zarecinaia, iar pe de altă parte, bătrânii – scriitorul Trigorin şi actriţa Arkadina, mama lui Konstantin. Konstantin, sau Kostea, este profund îndrăgostit de Zarecinaia, cea care îi dă puterea şi inspiraţia de a crea. Zarecinaia, în schimb, începe să îl iubească pe Trigorin, pe care îl admiră pentru lucrările publicate şi celebritatea de care are parte. Rănit, Kostea, tânărul scriitor, de tristeţe împuşcă un pescăruş, pe care îl aşterne la picioare iubitei.
Trigorin o duce la Moscova pe Zarecinaia şi o părăseşte, ea pierzându-şi orice speranţă şi dorinţa de a-şi duce mai departe visul de a fi o actriţă de succes. Se întoarce în satul natal după câţiva ani, îi spune lui Kostea că ea este un pescăruş şi pleacă de lângă el din nou. Distrus, tânărul se sinucide, moment care marchează finalul piesei. Piesa are şi momente comice conturate de celelalte personaje: unchiul care voia la oraş, administratorul moşiei. Tinerii actori au primit, la sfârşit, aplauze puternice, fiind impresionaţi până la lacrimi de reacţia neaşteptată a publicului, care fluiera şi aclama.
