Unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului al XX-lea, Constantin Brâncuși rămâne un deschizător de drumuri în arta mondială modernă, prin reducerea formei la elementele primordiale. Este artistul care a asimilat în opera sa ''toată istoria sculpturii, pe care a dominat-o și a depășit-o'', după cum remarca criticul de artă Mircea Deac.
S-a născut pe 19 februarie / 2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai Mariei și ai lui Nicolae Brâncuși. A urmat școala primară între 1883 și 1887, la Peștișani și apoi la Brădiceni, iar apoi a fost elev la Școala de Arte și Meserii din Craiova, pe care a absolvit-o în 1898. În același an s-a înscris la Școala de Belle-Arte din București, pe care a absolvit-o în 1902. În iulie 1904, a ajuns la Paris, în atelierul lui Antonin Mercie, de la École des Beaux-Arts. Expoziția de la Salon d'Autumne din 1906 i-a adus un post de tehnician în atelierul lui Auguste Rodin, care presupunea transformarea compozițiilor maestrului din lut în piatră. La scurt timp, a părăsit atelierul lui Rodin și a închiriat un spațiu pe strada Montparnasse, unde și-a amenajat atelierul.
Perioada anilor 1907-1908 a fost una de referință pentru arta lui Brâncuși, în care a eliminat, într-un timp relativ scurt, detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În 1909, a expus la Paris şi București, iar în 1914 şi-a deschis prima expoziție în America, la New York. A început să-și expună lucrările în cele mai mari galerii de artă din Franța, Anglia, America, Elveția și Olanda, fiind elogiat în numeroase publicații din întreaga lume.
Cu toate că se bucura deja de recunoaștere la nivel mondial, a continuat să-și ducă viața ca un simplu țăran român, până în ultimele sale clipe. A încetat din viață pe 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, iar pe 19 martie a fost înmormântat în cimitirul "Montparnasse" din Paris.
