De-atâtea ori am înviat din morţi/ Ca să murim, de-atâtea ori, la loc”...
Am răspuns cu bucurie invitaţiei de a însoţi o delegaţie a Centrului Cultural „Dunărea de Jos” la Cahul, vineri, pe 31 august, de Ziua Limbii Romane. Cea mai de preţ amintire a mea din precedenta vizită în Republica Moldova, era una emoţionantă, legată de Teatrul din Chişinau, unde, la intrare, la capătul scărilor, am văzut scrise, cu litere mari, cuvintele lui Nichita Stănescu: „Patria mea este limba română”. Primul popas al vizitei de vineri, la Cahul, a fost la Consulatul General al României, unde ne-a întâmpinat un gălăţean get-beget, consulul Ionel Mitea, care ne-a însoţit pe tot parcursul vizitei. În Piaţa Independenţei, pe un ecran stradal, scria cu litere de-o şchioapă: 31 august, Ziua Limbii Române, cu steagul Moldovei în fundal. Sute de cahuleni cu inimi de români au participat la sărbătoarea în aer liber, au ascultat discursurile oficialităţilor, cântecele şi dansurile populare româneşti, dar cel mai mult l-au aplaudat pe poetul nostru, Viorel Dinescu, recitându-le din Grigore Vieru, poetul sufletului lor. Printre cei prezenţi, cu un micuţ tricolor în piept, şi cu convingerea că limba română ar trebui sărbătorită în fiecare zi, profesorul Virgil Nistru Ţigănuş, un alt gălăţean, ne-a dovedit cât de mică e distanţa dintre Galaţi şi Cahul. La Universitatea de Stat „B.P.Haşdeu” s-a lansat apoi o carte: volumul „Beresith” (Facerea), de Petru Botezatu - redactor şef al săptămânalului în limba română „Curierul de Sud”, asistent universitar la Catedra Filologie Română a Universităţii de Stat din Cahul, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Actori ai Teatrului din Cahul au prezentat un grupaj de poezii din volumul lansat, oficialităţi şi scriitori s-au întrecut în a-l prezenta şi lăuda pe autor. Nicolae Dandiş, director al Centrului Pro Europa din Cahul a făcut oficiile de gazdă, lăsându-i înadins la urmă pe gălăţeni: Sergiu Dumitrescu - directorul Centrului Cultural gălăţean, care a făcut o donaţie de 350 de cărţi pentru două biblioteci din Cahul, Florina Zaharia - redactor şef al Revistei „Dunărea de Jos”, care a citit atât din creaţia sa, cât şi din cea a poetului Ion Zimbru şi le-a dăruit celor prezenţi cărţi poştale din colecţiile „Galaţi - oraşul scrie, oraşul citeste” şi cArtEsenţe, editate de Centrul Cultural; şi rapsodul popular Ştefan Negură, care le-a oferit gazdelor din oraşul său natal un minirecital la caval, ocarină, fluier arhaic şi fluier piccolo.
Limba fratelui mai mare...
La plecare, îmi răsunau în minte versurile lui Petru Botezatu: „Suntem oaspeţi unde-s veneticii gazde./ Împrumutam frânturi de zare-albastră/ de la cer, de la pământ - câteva brazde... / Numai durerea a rămas a noastră./ (...) De-atâtea ori am înviat din morţi/ Ca să murim, de-atâtea ori, la loc./ Plătim tribut necruţătoarei sorţi,/ Dar nu avem, de când ne ştim, noroc”. Şi, tocmai când mă gândeam că uite, peste Prut, cât de frumos ştiu ei să sărbătorească Limba română în timp ce noi nu mişcăm un deget măcar, considerând că totul ni se cuvine, m-a trezit brusc din gândul meu o tânără care mi-a întins un pliant promoţional, ceva cu o dansatoare şi un televot, din care însă nu am înţeles nimic, pentru că era scris într-o altă limbă... Limba fratelui mai mare, cum am văzut că obişnuiesc ei să spună, cu durerea închisă adânc atâta amar de ani în suflet.
