Şcoala gimnazială nr. 28, cu numele patronului spiritual Mihai Eminescu, a fost joi, cu ocazia deschiderii Cenaclului „Floare albastră”, gazda întâlnirii cu ritmul şi rima, cu poetul Ion Zimbru şi volumele sale „Ce zgomot face cântecul când moare” şi „Casa mea cu cer la poartă”. În biblioteca şcolii, Victoriţa Tănase a pregătit de minune atmosfera (oaspetele avea să recunoască public că n-a văzut aşa ceva nici „la case mai mari”!), de faţă fiind directoarea şcolii, Camelia Bucşe, alţi dascăli, mama unui elev, chiar o bibliotecară de la o altă şcoală, elevi-cititori, doritori de autografe. Publicistul Tudose Tatu, care a conferenţiat recent la această şcoală, a fost alături de poet şi de sponsorul ediţiei, Tincuţa Boza - care a fost la un moment dat provocată de bibliotecară (căci ştia ce ştia!) să recite din versurile sărbătoritului. Printre alţi copii, am remarcat-o pe eleva Dănăilă Ioana din clasa a VI-a, micuţă prozatoare şi poetă filosofică, iar elevul Ene Vlad a arătat că înţelege o metaforă destul de dificilă. Nu spunem câte flori le-a oferit autorul doamnelor prezente, dar şi ce flori a primit de la florile-elevi care au recitat din cărţile lansate şi au pus întrebări potrivite, căci rar ai şansa să pui mâna pe un scriitor! O parte dintre copii au dovedit că ştiu şi ei să scrie, versuri şi proză, la un nivel peste vârsta lor. Profesoara Stana Costianu recunoştea că a citit în familie versurile lui Zimbru, uitând astfel de vremurile triste, iar profesoara Gabriela Ciubotaru a remarcat „întoarcerea la simplitate” a poetului, la înţelepciunea bătrânească şi vorba de duh. „Singura şansă ca să scapi de poezie este să mori”, a dezvăluit poetul asistenţei, dedicându-i poezia „Descântec de vreme rea”. Răspunzând copiilor, le-a dezvăluit şi că prima sa poezie, scrisă sub un măceş, fermecat de eminesciana „La steaua”, era departe de poezia sa de azi - de genul: „În visul meu ai apărut doar tu, iubită floricioară”. Acum, i-a luat un an doar pentru a stabili titlul volumului de versuri, după lungi discuţii cu alţi prieteni scriitori. Ce l-a adus la poezie? „Mama, biblioteca şi ce mi-a rămas în suflet şi în creier după naştere”, a spus Zimbru, un scriitor neobosit, care intră în poezie precum plugarul, zilnic, în brazdă, de 14 ani în poezie la ziar - cam cât le trebuie copiilor ca să ajungă la jumătatea facultăţii… „Cei care citesc sunt mult mai importanţi decât cei care nu citesc!”, le-a mai spus poetul copiilor.
O lecţie de poezie vie la Şcoala „Eminescu” Scris de Victor Cilincă
Mai multe din această categorie:
