Biserica ”Metoc” din vechiul centru al Galaţilor (str. Egalităţii nr. 6) numără peste două veacuri de existenţă materială. Actuala zidire a fost ridicată, la malul Dunării, ca ”metoc” al Mănăstirii Neamţ la începutul veacului al XIX-lea, de Gheorghe Şişman, ”staroste de negustori” din Galaţi, cu rol de ambasadă cultural-spirituală între Moldova şi Grecia. Biserica îi are ca ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar astăzi stareţ este protos. Sâmpetru Chesarie.
Începutul “Metocului”
”La 26 noiembrie 1786, Gheorghe Şişman făcea hotarnica moşiei domneşti, împreună cu Gh. Şerban, fost mare căpitan de Covurlui, Adam, başbulubaş din Galaţi şi Ştefan, vătaf de pescari”, relatează arhimandritul Daniil Oltean, în monografia Mănăstirii “Metoc”. În 1798, Gh. Şişman a cumpărat loc de viitoare mănăstire şi împreună cu ieromonahul Veniamin (Costachi), viitorul mitropolit al Moldovei, pe atunci vechilul Mănăstirii Neamţ, ”s-au tocmit cu o echipă de meşteri pietrari din Focşani, condusă de Ioniţă Lipcanul, ˝vătaf de chetrari˝”, spune aceeaşi sursă. Potrivit învoielii, locaşul a fost ridicat între 1802 şi 1805 şi a fost închinat Mănăstirii Neamţ, locaşul având statut de ”metoc” (din greacă) adică, de ambasadă cultural-spirituală a Mănăstirii Neamţ, aici, la Dunăre.
În formă de cruce
Biserica este în stil moldovenesc târziu, cu influenţe munteneşti, zidită în formă de cruce. Este compartimentată în pridvor, pronaos, naos şi altar. Zidurile au 1,5 metri, iar la turla mare biserica atinge 21 de metri. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei şi este poleită cu aur. Turla mare este "oarbă", adică este înfundată şi se află pe pridvor. Actuala pictură îi aparţine pictorului Anatolie Cudinof, fiind realizată în stil neobizantin, între 1975-1980. Primul zugrav a fost gălăţeanul Toader Fălcoi. Mănăstirea are în patrimoniul său mai multe icoane vechi de aproape două veacuri.
Testamentul lui Şişman
Este demn de reţinut exemplul ctitorului Gh. Şişman, care s-a îngrijit de biserica sa şi după moarte. Într-un testament din 23 ianuarie 1803, el a lăsa Mănăstirii ”Metoc” 11. 280 lei, plus 1.500 lei pentru confecţionarea clopotelor şi alţi 7.220 lei la diferite biserici şi mănăstiri din Galaţi. Doar câte 500 lei la fiecare dintre cei patru copii ai săi, iar 2.440 lei pentru diferite alte persoane.
Prima şcoală publică de stat
Între 1832-1838, în casele mănăstirii a fost înfiinţată o şcoală publică, primul dascăl fiind Toma Giuşcă. Iniţial, avea o clasă elementară, unde "copiii învăţau cititul, scrisul, aritmetica şi rugăciunea", după un manual numit "Întâile cunoştinţe". Avea şi o clasă normală, unde se predau gramatica, aritmetica şi geografia. În 1846, la insistenţele domnitorului Mihail Sturza, şcoala din tinda Mănăstirii "Metoc" a devenit (la 16 aprilie 1853) prima şcoală publică de stat din municipiul Galaţi - actuala Şcoală nr. 24.
Loc drag unui mitropolit
Mitropolit Veniamin Costachi al Moldovei este ctitor şi vlădica a intervenit în mai multe rânduri pentru ca "Metocul" de la Galaţi să nu decadă din lipsuri materiale. Aici s-au rugat călugări precum ieromonah Ignatie, ieromonah Benedict; egumenii Porfirie (1852) şi Manole. Slujitori care au făcut lucrări de referinţă, în 1858, spune pisania şi după 1994. Acum, prin osteneala arhim. Teofil Pandele, cu binecuvântarea ÎPS Casian al Dunării de Jos, au fost executate lucrări de restaurare a vechiului zid, inclusiv a picturii. După trecerea la cele veşnice a părintelui Teofil, care odihneşte sub lespedea de piatră în curtea "Metocului", stareţ a devenit protos. Chesarie Sâmpetru. Premergător anului 2005, anul sărbătorii celor două veacuri de existenţă materială a aşezării, mica obşte şi părintele Chesarie au restaurat locaşul din temelii.
